Dacă cineva nu poate îndrepta pe altul, măcar nu se cade a-l sminti. Că
nu se cade a sminti cineva pe alţii pentru că sunt mici. Căci, cei ce smintesc
pe cei mai mici, păcătuiesc însuşi lui Hristos.
Pentru aceasta, fraţii mei prea doriţi, încetaţi de a mai zice acest fel de cuvinte,
defăimând vătămarea pe care o pricinuiţi celor de o credinţă cu voi creştini cu sminteala
voastră; pentru că cuvintele acestea şi defăimarea fac mai mare păcatul vostru şi
pricinuiesc sufletului mai grea muncă; precum zice Auritul Sfânt: „Acestea ştiindu-le...
să ne depărtăm de cele ce pot a vătăma bogăţia faptei noastre celei bune; şi niciodată să
facem ceva care ar pricinui aproapelui vreo vătămare, căci aceasta şi păcatul îl
înmulţeşte şi nouă ne pricinuieşte mai grea muncă” (Cuvânt 7, la Fapte). Voi aveţi
datorie să îndreptaţi şi să ridicaţi din căderea păcatului pe fraţii voştri şi în tot chipul să
ajutaţi la mântuirea lor — precum vom zice în Cuvântul 11 —; iar dacă nu puteţi să-i
ridicaţi şi să-i îndreptaţi, măcar nu-i îmbrânciţi şi nu-i surpaţi în păcat cu sminteala şi cu
pilda voastră cea rea. „Că fie, zice auritul retor, fie, nu poţi a îndrepta, nici să ridici, dar
de ce împiedici? De ce dai pricină? Trebuia să întinzi mâna, dar nu voieşti aceasta să o
faci, măcar nu surpa în păcat cu sminteala” (Omilia 20, la cea I către Corinteni).
Iar dacă defăimaţi pe fraţii voştri, că poate sunt smeriţi şi săraci meşteri şi unul
este cizmar, altul tăbăcar, sau fierar, sau croitor, sau alt oarecare meşteşug sărăcăcios
lucrând, să ştii că deşi ei sunt smeriţi şi săraci, dar sunt fraţi credincioşi ai voştri şi
pentru aceasta nu se cade a-i defăima şi a-i sminti. „Căci să nu zici că cutare este
cizmar, sau că este tăbăcar, sau arămar celălalt; ci înţelege că este frate al tău
credincios” (Hrisostom, Idem); pentru că îngerii acestor smeriţi şi mici pururea văd faţa
lui Dumnezeu, precum a zis Domnul: „Căutaţi să nu defăimaţi pe vreunul dintr-aceşti
mai mici, că zic vouă: că îngerii lor în ceruri pururea văd faţa Tatălui Meu care este în
ceruri” (Matei 18, 10). Pentru că aceşti meşteri smeriţi şi săraci sunt mai aproape de
petrecerea lui Hristos, Care a fost meşter şi Fiu de meşter şi mai aproape de petrecerea
Apostolilor, care au fost pescari şi făcători de corturi şi, prin urmare, aceşti smeriţi sunt
mai de aproape fraţi ai voştri, decât bogaţii, stăpânitorii şi dregătorii; pentru aceea, că
sunt aşa, să nu-i defăimaţi şi să nu-i smintiţi. „Că ai acelora sunt ucenici, pescarilor,
vameşilor, cusătorilor de corturi; Celui ce s-a hrănit în casa teslarului... Nu defăima deci
pe cel mai mult ca frate, căci el mai aproape stă de chipul apostoliei. Fiindcă şi Petru s-a
încins şi mreji a întrebuinţat şi a pescuit după învierea Stăpânului. Şi ce zic de Petru?
Chiar şi Pavel însuşi după atâtea nevoinţe şi călătorii şi atâtea minuni, stând în atelier,
cosea la piei şi cucemicindu-se de el îngerii, dracii „se cutremurau” (sunt cuvintele lui
Hrisostom). Şi dacă în cele din urmă defăimaţi pe cei smeriţi şi săraci smintindu-i, să
ştiţi că însuşi lui Hristos greşiţi. Că astfel vă strigă Ap. Pavel: „Aşa greşind împotriva
fraţilor şi bătând ştiinţa lor cea neputincioasă, lui Hristos greşiţi” (I Corinteni 8, 12).
Vedeţi îngroziri? Auziţi înfricoşări? Să nu socotiţi, zice, când smintiţi pe smeritul vostru
frate, că numai pe acesta îl vătămaţi. Nu, că vătămarea şi sminteala se duce la însuşi
Hristos care s-a răstignit pentru dragostea aceluia şi Care face ale Sale patimile robului
Său, care are pe acela ca pe trupul Său; şi dacă Hristos a primit să se răstignească pentru
el, cum voi nu puteţi a suferi ceva, ca să nu smintiţi pe fratele vostru? Că aşa tâlcuieşte
Hrisostom pe cea de mai sus zisă: „Foarte înfricoşată este îngrozirea şi mare osândă are.
Căci să nu socoteşti, zice, că numai la acela se opreşte vătămarea, ci trece la însuşi
Hristos Care s-a răstignit pentru el. Deci, dacă Stăpânul tău a primit să se răstignească
pentru el, cum, tu nu îngădui să le faci pe toate, încât să nu-i dai lui vreo pricină de
sminteală?” (Omilia 7, la Facere).
Din Sf. Nicodim Aghioritul : Hristoitia
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu