Mitul "Sfintei Coroane" si extremismul maghiar.

Doctrina Sfintei Coroane Maghiare – o inventie din secolul al XIX lea – revine în actualitatea politica de la Budapesta o data cu intrarea extremistilor de la Jobbik în parlamentul ungar în urma alegerilor din aprilie. Avand 47 de parlamentari, liderul Jobbik Gabor Vona a propus modificarea Constitutiei în baza doctrinei Sfintei Coroane. Pe langa aducerea în secolul XXI a unei pseudo-teorii din secolul al XIX lea, Gabor Vona a mai cerut si înfiintarea unei zi nationale de comemorare a Tratatului de la Trianon, legalizarea organizatiei Garda Maghiara si masuri de prevenire a infractionalitatii tiganesti. Doctrina Sfintei Coroane introdusa în Constitutia Ungariei nu spune nimic daca nu stim ce înseamna aceasta doctrina. Nu in ultimul rand trebuie amintit ca parlamentarii extremisti ai Jobbik au depus juramantul la preluarea mandatului pe Sfanta Coroana (vezi aici).

Sfanta Coroana maghiara, atribuita în mod eronat primului rege al Ungariei, canonizat ca Sfantul Stefan în anul 1083, a fost folosita de-a lungul istoriei ca un puternic instrument politic si de manipulare. În anul 2003, istoricul maghiar Laszlo Peter, profesor de istorie a Ungariei în cadrul University College din Londra, a publicat un studiu intitulat "Sfanta Coroana a Ungariei - Vizibil si Invizibil", în care face o analiza detaliata a evolutiei simbolurilor atasate acesteia de-a lungul timpului, în functie de conjunctura politica. Subliniind faptul ca, coroana, poate cea mai importanta relicva a Ungariei, nu a fost analizata suficient de mult pentru a pune capat speculatiilor referitoare la originea si doctrina sa, Peter afirma ca, pornind de la o cercetare pur istorica, a ajuns la o serie de concluzii extrem de interesante, care nu pot fi separate de factorul politic.

Coroana - mai importanta ca regele

Paradoxal, cu toate ca Sfanta Coroana e considerata cel mai important simbol al Ungariei, asa cum arata si autorul în studiul sau, literatura de specialitate a ajuns la un consens în privinta a doua chestiuni: în primul rand, coroana care în prezent este pastrata în cladirea Parlamentului de la Budapesta, nu a apartinut niciodata Sfantului Stefan, iar în al doilea rand, ea a fost realizata din mai multe elemente provenite din regiuni diferite, asamblate ulterior (aceasta este formata din trei elemente: coroana greaca, coroana latina si crucea). Desi multi cercetatori sustin ca ea fost realizata chiar în anul 1000, momentul încoronarii regelui Stefan, se pare ca aceasta a primit forma actuala în jurul anului 1270. Mai mult, în anul 1292, Andrei al III-lea "Venetianul"(1290 - 1301), ultimul rege al dinastiei arpadiene, a fost primul care a sustinut ca poarta chiar coroana Sfantului Stefan. Practic, pana atunci nu se pomeneste nimic despre existenta unei coroane, desi în cele trei secole, la conducerea Ungarie s-au succedat mai multe generatii. Studiul din 2003 concluzioneaza ca, daca în momentul încoronarii, Stefan I al Ungariei a primit într-adevar o coroana din partea Papei, asa cum spun unele cronici (existand posibilitatea ca binecuvantarea Papei sa fi fost doar una simbolica ), în mod sigur aceasta nu este cea din pastrata în prezent în Parlamentul ungar. Istoricul demonstreaza astfel ca acest adevarat cult al coroanei se bazeaza pe argumente istorice care spun cu totul altceva.

Primele mistificari

O alta chestiune interesenata este faptul ca Stefan I al Ungariei, conducatorul care a reusit sa organizeze aceast popor nomad si sa-l crestineze, a fost "venerat" de-a lungul timpului ca fiind primul reformator, desi primele coduri legislative care îi porta numele au aparut la mai multi ani dupa moartea sa. În anul 1083, Stefan I a fost canonizat, cu acordul Papei, de acest lucru profitand urmasii sai, care în secolul XIII au intorodus ideea de "sancti progenitores nostri". Combinand mai multe elemente crestine si pagane, acestia i-au atribuit dinastiei arpadiene o serie de atribute divine. Ei doreau sa înradacineze credinta conform careia, daca Sfantul Stefan a fost binecuvantat de Papa, dovada fiind coroana, el devine trimisul lui Dumnezeu pe pamant. Transferul coroanei însemna practic transferul acestui atribut catre fiecare urmas. Regii erau încoronati în Biserica, deoarece aceasta ceremonie era echivalentul binecuvantarii Papei. Regii dinastiei arpadiene au înteles faptul ca falsa Sfanta Coroana era garantul puterii si au folosit-o ca atare. Astfel se explica si de ce Ungaria este un caz particular în aceasta privinta: cu toatre ca aceasta traditie a aparut mai tarziu aici, ea a rezistat mai mult decat în orice stat din Europa. Mitul a prins radacini si a dus la o adevarata competitie pentru posesia ei, deoarece noul rege era recunoscut doar daca era încoronat cu aceasta coroana. În anul 1301, Carol Robert de Anjou, a devenit regele Ungariei sub numele de Carol I, dar a primit binecuvantarea doar în 1309. Cu toate acestea, el nu a putut prelua tronul decat în anul 1310, moment în care a intrat în posesia coroanei. În 1458, Matei Corvin devine rege al Ungariei, dar nu este încoronat decat în 1464, dupa ce îi plateste împaratului Frederic al III-lea o mare suma de bani si rascumpara coroana. Potrivit cronicarilor vremii, în anul 1309 Cardinalul Gentilis de Montefiori, delegatul Papei, ar fi afirmat ca a constatat cu uimire ca pentru maghiari, coroana e mai importanta ca regele. Citandu-l pe unul din viceregii lui Matei Corvin, Mihaly Guti Orszagh, istoricul curtii scria în 1495 ca, "atata timp cat are Sfanta Coroana, chiar si un bou trebuie tratat cu respect si considerat rege sfant".

Cultul unui obiect

Odata cu venirea la conducera Ungariei a dinastiei de Habsburg, coroana a primit noi seminificatii. Pastrand întregul ceremonial de încoronare, pentru a nu-i stirbi "atributele sfinte", habsburgii au transformat coroana într-un simbol al dominatiei lor si o garantiei împotriva încoronarii unor regi straini. Un alt exemplu relevant referitor la acest cult al coroanei este relatarea lui Joszef Keresztesi, un pastor protestant, care descria disperarea maghiarilor din anul 1784, cand împaratul Iosif al II-lea a hotarat sa mute Sfanta Corona la Viena. Avand în vedere ca momentul a coincis cu aparitia unei crize econiomice, populatia era convisa ca din cauza acestui gest nesabuit al împaratului, Dumnezeu i-a pedepsit. În anul 1790, Iosif al II-lea a fost nevoit sa repatrieze coroana, aceasta fiind pastrata în Castelul Buda. Revenirea coroanei în tara a fost sarbatorita cu mare fast (i-au fost închinate poeme si cantece), iar oamenii vorbeau despre ea ca despre o persoana. Cultul coroanei devenise atat de puternic în Ungaria încat nu mai era nevoie, asa cum se întamplase în alte zone, de inventarea unor teorii potrivit carora "regele nu moare niciodata", sau ca acesta are doua trupuri, "unul fizic si unul politic". La începutul secolului XIX, Sfanta Coroana a continuat sa fie principalul simbol al puterii, lupta pentru conducere fiind în continuare o cursa pentru posesia ei. În anul 1849, coroana a parasit Castelul Buda, fiind dusa în localitatea Debrecen, pentru a scapa de trupele conduse de Alfred I, Printul de Windisch - Gratz. În luna august, dupa ce Ungaria a pierdut razboiul de independenta, coroana a fost îngropata în afara granitelor, autoritatile austriece avand nevoie de patru ani ca sa o gaseasca. Cu aceasta coroana au mai fost încoronati Franz Josef (în anul 1867) si ultimul rege al Ungariei, Carol al IV-lea (1916). Un alt episod care a contribuit la consolidarea importantei acestui simbol a fost ceremonia de încoronare a ultimului rege maghiar, în timpul careia coroana ar fi alunecat de pe capul lui Carol al IV-lea, incidenta care a fost perceput de toata lumea ca un semn rau (dupa doi ani regatul si imperiul au fost dizolvate). În 1944, Miklos Horthy, guvernatorul Ungariei, a îngropat corana înca odata, Ferenc Szalasi, premier si lider al Partidului Crucilor cu Sageti fiind cel care a dezgropat-o. Pentru a o proteja de trupele Armatei Rosii, corana a fost mutata înca odata în Germania. De aici corana a plecat catre Statele Unite, fiind pastrata la Fort Knox pana în anul 1987, cand autoritatile americane au returnat-o Ungariei.

Coroana invizibila si Transilvania

Autorul studiului citat considera ca, o analiza corecta a doctrinei Sfintei Coroane, ar trebui sa contina si o referire la cea ce el numeste "coroana invizibila", adica o detaliere a atributelor pe care le-a primit coroana de-a lungul timpului, în functie de contexul istoric si politic. Poate una din cele mai importante perioade ale evolutiei doctrinei Sfintei Coroane a fost cea cuprinsa între anii 1790 - 1930. Daca pana atunci coroana nu era asociata cu ideea de teritoriu (stat), începand cu anul 1790, acesta a prins contur. Juristiimaghiari din secolul XIX sunt cei care au pus bazele doctrinei, initiind o dezbatere cu privire la rolul, originea semnificatia si legitimitatea coroanei. Tot ei au fost cei care au identificat coroana ca "sursa a identitatii nationale". Desi acestia nu au ajuns la un consens în toate privintele, potrivit istoricului maghiar, în 1790 nobilii maghiari au preluat o parte din ideile juristilor si au lansat pentru prima data teoria ca Transilvania este parte a Ungariei, "ca teritoriu al Sfintei Coroane". Dupa 1830, acestia au mers mai departe, sustinand ideea ca toate "teritoriile Sfintei Coroane" ar trebui unite într-un singur sistem guvernamentral, punand astfel bazele formarii statului ungar. În aceasta perioada, istoria a suferit si ea o serie de modificari pentru a putea sustine acest argument; practic, imaginea coroanei din perioada medievala a fost transformata într-un argument în favoarea unificarii teritoriale. Desi legea din aprilie 1848, prin care se dorea unificare Ungariei prin anexarea Croatiei si Transilvaniei, s-a dovedit a fi un esec, obiectivul nu a fost abandonat, în 1867 reusindu-se unificarea "teritoriilor Sfintei Coroane", asa cum le numea Ferencz Deak (ministrul Justitiei în guvernul lui Lajos Batthyany). Chiar si Franz Josep si-a atribuit titlul de "succesor de drept al tronului si coroanei Ungariei si a teritoriilor asociate acesteia", el ramanand valabil pana la sfarsitul monarhiei. În aceasta perioada, rolul coroanei a oscilat practic între ideea de garant al puterii si garant al integritatii teritoriale. Mai mult, toate polemicile privind simbolistica acesteia au mers pe doua idei principale, adesea confuze: pe de-o parte coroana era elementul defenitoriu pentru istoria si evolutia maghiarilor, avand în vedere ca aceasta provenea din perioada arpadiana; pe de alta parte, ea era simbolul "Ungariei Mari", teritoriu pe care Ungaria l-a ocupat în perioada imperiului, de care ea a dorit sa se desprinda. Înainte de dizolvarea Imperului Austro - Ungar, în octombrie 1918, politicienii maghiari au mers însa pe ideea ca, în cazul desprinderii Ungariei de Austria, "teritoriile Sfintei Coroane trebuie sa ramana unite deoarece ele reprezinta o singura entitate".

Regatul fara rege si amiralul fara nave

În perioada interbelica, Tratatul de la Trianon a reprezentat principala tinta a guvernelor maghiare în cadrul politicii revizioniste. Paradoxal, dupa caderea imperiului, doctrina Sfintei Coroane a început sa castige un loc din ce în ce mai însemnat în constiiinta nationala, în 1920 aceasta devenind ideologia oficiala a regimului, fiind principala justificare pentru pretentiile teritoriale care au un puternic ecou pana în prezent. În anul 1920, moment în care Parlamentul îl alege pe Miklos Horthy ca regent al Ungariei, acesta afirma ca potrivit doctrinei Sfintei Coroane, Ungaria ramane regat, dar principala sursa a puterii nu este regele, ci coroana în sine. În martie 1943, regentul Horthy a instituit chiar si decoratia Ordinul Sfintei Coroane, care era acordata cetatenilor straini pentru serviciile aduse statului ungar, atat pe timp de pace, cat si pe timp de razboi.Ordinul Sfintei Coroane avea opt grade, dar a disparut dupa doar doi ani. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, odata cu venirea comunistilor la putere, doctrina coroanei a fost abandonata. Cu toate ca acesta a fost extrem de importanta de-a lungul secolelor, comunistii nu au putut trece cu vederea faptul ca ea era în stransa legatura cu institutiile monarhiei.

Revitalizarea doctrinei extremiste

În 1989, dupa caderea comunismului, doctrina Sfintei Coroane a renascut precum pasarea Phoenix, potrivit autorului revitalizarea acesteia fiind valabila atat în cazul "coroanei vizibile, cat si a celei invizibile". Asa cum era de asteptat, acest lucru a strarnit multe polemici aprinse în mediul academic si politic. Începand cu anul 1994, dupa ce socialistii si liberal - democratii au preluat puterea, o serie de politicieni de dreapta au cerut ca Sfanta Coroana sa fie mutata de la Muzeul National în cladirea Parlamentului, solicitand si ca doctrina Sfintei Coroane sa fie inclusa în Constitutie. Demersul acestora nu a avut succes, dar coroana a revenit în centrul atentiei începand cu anul 1998, cand Viktor Orban (liderul Fidesz - partid de centru - dreapta) a devenit premier. Dupa dezbateri aprinse, în 2000, guvernul a adoptat "Legea Milieniului", dedicata Sfintei Coroane si împlinirii a 1000 de ani de la înfiintarea regatului maghiar.

Ideologie oficiala

Desi initial legea continea un preabul dedicat Sfintei Coroane, acesta a fost sters din varianta finala datorita opozitiei unor membrii ai Parlamentulului si ai Academiei de Stiinte de la Budapesta. Totusi, guvernul l-a desemnat pe Istvan Nemeskurty, istoric si sustinator al traditiei Sfintei Coroane, responsabil cu organizarea acestei ample sarbatori, iar coroana a fost mutata în cladirea Parlamentului. În discursul rostit cu aceasta ocazie, presedintele maghiar a afirmat ca timp de secole coroana a reprezentat puterea suprema, împartita între rege si natiune, ca "membra a coroanei" (potrivit autorului cercetarii, acesta este estenta doctrinei Sfintei Coroane, paragraf sters din textul "Legii Mileniului", dar reafirmata de presedinte). La randul sau, cu acest prilej, premierul Viktor Orban a declarat ca liderul Bisericii i-a trimis aceasta coroana regelui Stefan I ca binecuvantare, el fiind întemeietorul natiunii si al patriei. El a mai afirmat ca prin lupte, eforturi si sacrificii, aceasta tara a devenit parte a Europei crestine, coroana fiind cea care i-a permis Ungariei sa intre în Europa. Astfel, simbolurile atribuite Sfintei Coroane sunt înca odata "prelucrate", aceasta fiind asociata cu doua din principalele teme ale discursului politic: independenta si integrarea în Europa.

Sfanta Coroana - simbol al extremismului

Pentru doua din cele mai cunoscute organizatii extremiste din Ungaria, Garda Maghiara (GM) (sustinuta de partidul de extrema - dreapta Jobbik) si Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Sfanta Coroana reprezinta unul din cele mai importante simboluri. De remaract este si faptul ca organizatiile de acest tip castiga din ce în ce mai mult teren si în Romania. Revenind însa la importanta pe care acestea o atribuie coranei, fiecare membru al GM sau al HVIM depune un juramant de credinta fata de Sfanta Coroana. De exemplu, GM sustine ca Sfanta Coroana, primita de Stefan I al Ungariei de la Papa, este principala sursa a identitatii nationale a acestei natiuni, apropiindu-se astfel de simbolistica secolului XIX. Din punctul lor de vedere, coroana este una Sfanta, deoarece, ea este garantul reveniririi regelui (trimis de Dumnezeu) si al unificarii întregii natiuni, fapt demonstrat chiar de elementele prezente pe ea. Mai mult, GM considera ca ea nu vine din trecut, ci din viitor, fiind practic o profetie ce urmeaza sa se împlineasca, pentru aceasta "natiune unica, aleasa de Dumnezeu". HVIM aminteste doar de faptul ca pentru a deveni membru trebuie sa depui un juramant de credinta fata de Sfanta Corona, fara a oferi mai multe detalii. Totusi, pentru a-si promova ideile, organizatia a înfiintat un post de radio intitulat "Radio Sfanta Coroana", care mediatizeaza actiunile acesteia si sustine o serie de formatii cum ar fi Karpatia, conoscuta pentru mesajele sale revizioniste. Potrivit site-lui partidului Jobbik, unul din principalele obiective ale acestuia este reintroducerea sarbatorii Sfintei Coroane în calendarul sarbatorilor nationale ale Ungariei, pe data de 20 august, cand este comemorat Sfantul Stefan, întemeietorul statului. La scurt timp dupa ce truibunalul de la Budapesta a interzis Asociatia Culturala GM, Vona Gabor, liderul partidului Jobbik afirma ca organizatia va continua sa existe, deoarece Garda "slujeste natiunea si Sfanta Coroana a Ungariei". Coroana devine înca odata instrument politic, extrema - dreapta maghiara exploatand acest subiect în discursul politic, pentru a-i putea combate pe cei care afirma ca Sfanta Coroana a fost cea care a transformat Ungaria într-un stat european (în special Fidesz, partid care în prezent se afla la guvernare). Adugand doar o serie de argumente istorice, care pot fi combatute usor, extremistii maghiari sustin ca Sfanta Coroana este practic simbolul central al istorie maghiare, sub care trebuie sa se realizeze unirea acestora si a teritoriilor care apartin "de drept" Ungariei.

Ioan TUDOR

De Ziua Eroilor Neamului, ungurii cu jalba la ministrul Apararii Nationale pentru terenurile armatei din Covasna si Harghita.

De Ziua Eroilor Neamului, zi in care ne aducem respectul nostru eroilor neamului, deputatul UDMR Olosz Gergely (foto), fostul mare sef de la ANRE, s-a intalnit in Bucuresti cu Ministrul Apararii Nationale pentru a solicita ministrului tranferul cazarmilor militare dezafectate de pe teritoriul judetului Covasna catre autoritatile publice locale pentru a construi, chipurile, blocuri ANL si pentru a derula proiecte importante pentru comunitate.

Deloc intamplator, UDMR si-a ales tocmai data de 13 mai pentru a pune din nou presiune pe autoritatile romane pentru a intra in posesia terenurilor Armatei Romane, considerata de catre liderii UDMR armata de ocupatie in Covasna si Harghita.



Update 14 mai : http://www.ziare.com/sfantu-gheorghe/actual/demersuri-pentru-preluarea-cazarmelor-dezafectate-1343944



Sursa:

http://tanasadan.blogspot.com/

Ţinta: Armata României. UDMR şi primarul extremist din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, strâng semnături pentru scoaterea Armatei Române din oraş (FOTO)

In cursul acestei saptamani, la initiativa primarului orasului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, s-au strans semnaturi pentru scoaterea Armatei Romane din oras. Au fost amplasate panouri in tot orasul cu indemnul de a se semna la sediul SC TEGA SRL din Piata Centrala. Armata detine spatii in Sf Gheorghe pe care le inchiriaza. Acestea ar fi spatiile vizate de catre unguri. Fotografia este facuta in parcul central Sf Gheorghe. Totodata, UDMR Covasna a mai anuntat prin vocea deputatului Edler Andras ca va schimba denumirea pietei centrale din oras, prin referendum, pe motiv ca Mihai Viteazu nu ii reprezinta pe locuitorii orasului.



Sursa:

http://roncea.ro/

Exit-poll Ungaria: Fidesz 54%, Partidul Socialist 20%, Jobbik 17%. Cine este Fidesz?

Opinii apărute în mass-media occidentale după victoria FIDESZ în alegerile parlamentare din 24 mai 1998

Postul de televiziune prin satelit ARD, 24 mai 1998

Virajul masiv spre dreapta poate primejdui mult lăudata stabilitate ungară şi poate speria pe investitorii străini, a comentat în telejurnalul de noapte postul de televiziune german ştirea victoriei FIDESZ. După opinia reporterului ARD, ţările vecine Ungariei, unde există minorităţi maghiare semnificative, sunt deja neliniştite de accentuarea intensităţii tonurilor naţionaliste.

BBC International, 24 mai 1998

“FIDESZ poate încheia o coaliţie care să deţină majoritatea împreună cu Forumul Democratic Ungar şi cu Partidul Independent al Micilor Gospodari.” După ce aminteşte despre eventualele contradicţii care pot lua naştere între Ungaria şi Uniunea Europeană pe tema intereselor divergente privind agricultura şi din cauza cărora Ungaria ar putea să fie primită în UE după Cehia şi Polonia, comentatorul Gábor Pártos încheie referindu-se la relaţiile cu ţările vecine: “Reîntoarcerea la retorica fostului guvern Antall şi la «diplomaţia megafonului» nu poate avea succes. În prezent, regimul din România este mai deschis, iar o altă necunoscută este reprezentată de rezultatul alegerilor din Slovacia care vor avea loc în luna septembrie. Dar, oricum, rigidizarea politicii faţă de vecini nu se arată drept drumul cel mai corespunzător”.

Corriere della Sera, 26 mai 1998

Sub titlul “Guvernul copiilor”, cel mai mare cotidian italian emite opinia că victoria electorală a tinerilor democraţi este în măsură să nască nelinişte în Ungaria. FIDESZ a devenit astăzi din partidul liberal demn de stimă şi simpatic, o federaţie clasică naţionalist-populistă. În comentariu este citată declaraţia lui Viktor Orbán, conform căreia “graniţele statului ungar şi cele ale naţiunii ungare nu se suprapun”, ca şi aceea că “Ungaria şi Uniunea Europeană au şi interese contradictorii”. Vorbind despre “cotitura spre dreapta”, ziarul milanez consideră că “preluarea puterii de către tinerii de dreapta de la Budapesta, nu reprezintă o victorie a noului, ci o ameninţare la adresa echilibrului şi aşa instabil al zonei”.

Notă: opiniile mass-media occidentale sunt traduse din extrase apărute în presa din Ungaria.

Dorin SUCIU

Budapesta, 27 mai 1998

Pagina electronica a Deutsche Welle de azi, 10 aprilie 2010. Parca au trecut 12 ani degeaba, pentru occidentali:

Ungaria – quo vadis?

Europa asistă stupefiată la „schimbarea la faţă a Ungariei”. Din elevul model pentru proaspeţii membri ai Uniunii, ţara din Cîmpia Panonică pare a se metamorfoza sub ochii noştri într-un huligan. (!?- Cand a fost Ungaria “model pentru proaspetii membri ai UE”? – Nota mea)

Agravate de persistenţa crizei financiare şi economice, ca şi de scrutinul de la 11 aprilie, accesele de naţionalism şi xenofobie, de antisemitism şi iredentism din Ungaria îi pun pe gînduri nu doar pe politicienii europeni, ci şi pe intelectualii şi teoreticienii culturii, porniţi în căutarea cauzelor spre a afla remediile. Explicaţiile pendulează între factologia istorică şi psihologia colectivă, fără a putea ocoli întru totul şi cîteva clişee şi prejudecăţi.

Unul dintre cei mai avizaţi experţi şi cunoscători ai situaţiei este László Földényi, scriitor, eseist, figură de proră a intelectualităţii ungare. El a furnizat cotidianului DIE WELT, într-un recent interviu, cîteva repere apte să ducă la o posibilă dezlegare a angoasantei enigme maghiare.

Democraţia – o lecţie neînvăţată

Földényi porneşte de la premiza că în întreaga istorie a Ungariei nu a existat o situaţie în care diversele partide politice să ajungă pe cale raţională la un consens. Adversarul politic a fost dintotdeauna perceput ca duşman. Prin urmare frustraţi, ungurii şi-au pierdut încrederea în democraţie şi în eficienţa reformelor.

Fiindcă, deja la finele veacului al XVIII-lea, cînd împăratul Iosif al II-lea a încercat să-şi aplice reformele şi în Ungaria, aristocraţia maghiară s-a opus. Pînă în istoricul an 1989, ţara a fost guvernată în stil autoritarist, din care motiv Földényi deduce, fără resemnare şi tragism, că ungurii nici nu ar fi avut şansa de a învăţa democraţia.

Chiar dacă populaţia Ungariei nu trebuie imaginată ca fiind monolitică, persistă, pînă şi în formele actuale de capitalism, tendinţe semifeudale, înclinaţii paternaliste, soluţii etatiste la nivelul conducerii, influenţate însă tocmai de preferinţele alegătorilor.

János Kádár, promotorul aşa numitului „Gulaschkomunismus”, se bucură şi azi de popularitate, iar Victor Orbán îl imită pe fostul lider comunist, pînă şi în gesturi şi mişcări. Kádár le-a oferit maghiarilor mici libertăţi, condiţionate de respectarea unor tabuuri. Astfel, pentru Ungaria, comunismul a fost mai suportabil, mai vesel, decît pentru restul ţărilor frăţeşti. Ceea ce a făcut ca după căderea Cortinei de Fier, la care Ungaria şi-a adus o remarcabilă contribuție, gustul libertăţii să nu mai fi fost atît de puternic. Filozoful Agnes Heller observase mai demult că politica lui Kadar i-a influenţat negativ pe maghiari.

O istorie “nefericită”

În interviul publicat în DIE WELT, László Földényi revine asupra istoriei „nefericite” a Ungariei, amintind că în ultimii 800 de ani, ţara nu a mai cîştigat nici o bătălie importantă, că şi azi ungurii sunt traumatizaţi de consecinţele păcii de la Trianon, că utopiile pe care le nutresc sunt retroactive, ceea ce alimentează şi puseele de iredentism, şi cele de naţionalism şi antisemitism. Acestea din urmă sunt generate şi de faptul că, spre deosebire de restul ţărilor, Ungaria nu s-a confruntat nici în timpul comunismului, nici după aceea, cu adevărat, temeinic şi profund, cu grava ei implicare în Holocaust.

Populismul de extremă dreaptă, care se manifestă îngrijorător acum, nu este contracarat pe măsură de societatea civilă. Cît despre absenteismul politic al intelectualităţii maghiare, el este şi consecinţa frecventelor tentative de denigrare la care este ea supusă. Recent, un ziar a publicat chiar un apel prin care populaţia este chemată să distrugă, să scoată din biblioteci cărţile lui Imre Kertész, Péter Esterházy, Páter Nádas, György Konrád – autorii cei mai cunoscuţi peste hotarele Ungariei.

Excesele etnocentrismului

Într-o atît de alarmantă stare de spirit, orice atitudine critică formulată din interior trece drept o pîngărire a neamului. Nici Victor Orbán nu a ezitat, într-o recentă cuvîntare, să-i admonesteze pe „boierii minţii”. Nu demult, György Konrád a apreciat drept „infantil” stadiul de maturitate al castei politice maghiare.

Ca şi în urmă cu 200 de ani, şi acum, în Ungaria, în jocul pentru putere miza este pusă pe cartea naţionalismului, crede László Földényi. Extrapolînd însă ideea, el constată că şi sub impactul integrării europene, şi sub cel al globalizării, problematica identitară este azi un ansamblu extrem de sensibil. În vremurile bune, nu te interesează dacă eşti francez, german sau maghiar. În perioadele de criză însă, identitatea poate deveni o chestiune gravă – aşa cum şi istoria ne învaţă.

Dacă în urmă cu 200 de ani, Herder proorocea Ungariei sfîrşitul, acum creşterea demografică este mai puternică decît a altor popoare europene iar ţara, ca niciodată în istoria ei, nu mai are a se teme de ocupaţii străine. Este însă posibil ca Ungaria să fie prea pre-ocupată cu ea însăşi – i se sugerează filozofului maghiar la finele interviului. László Földényi acceptă observaţia, căreia îi adaugă o notă de subsol: pînă şi acest egocentrism etnic accentuat li se pare prea slab forţelor naţionaliste.

DW

Sursa:

http://roncea.ro/2010/04/10/ungaria-capra-raioasa-a-ue-cu-coada-pe-sus-alegerile-din-statul-pe-care-nu-si-l-doreste-nimeni-vecin-cu-exceptia-austro-germaniei-o-analiza-comparativa/#more-7362

APEL al romanilor din Covasna, Harghita si Mures: Romani, veniti la Toplita pe 20 martie sa aparati identitatea romaneasca de agresiunile maghiare

A P E L

FRATI ROMÂNI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures, vă cheamă să lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă si să veniţi la Topliţa, sâmbătă, 20 martie 2010!
Veniţi să ne alăturăm glasurile spre a le spune diriguitorilor ţării că în judeţele Covasna, Harghita si Mures, trăim peste 400.000 de români! Suntem urmasii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinţa si maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
Asemenea mijloace, sub o altă formă, sunt folosite si astăzi împotriva identităţii si dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România!
Asa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Muresului, si de această dată, dorim să ne exprimăm îngrijorarea pentru continuarea acţiunilor anticonstituţionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe
criterii etnice a asa-zisului „ţinut secuiesc”, si să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Presedinţiei, Guvernului, precum si întregii societăţi românesti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine si să-si exprime, public si neechivoc, o poziţie transantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atentează făţis la unitatea si suveranitatea statului si naţiunii române.
Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori si direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreste refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii
Autonome Maghiare, si a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, prin care se urmăreste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice si sforţarea proclamării limbii maghiare ca limbă oficială în asa – zisul „ţinut secuiesc” si apoi în toată Transilvania, si nu în ultimul rând, de continuarea acţiunilor de discriminare si deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.

Vom cere ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică a ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări si subdezvoltare si nicidecum dezvoltarea armonioasă si echilibrată a României.
Vom cere răspicat să fie respectat statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale.
Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile si discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum si cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei românesti din zonă, în structurile decizionale legislative si administrative locale si centrale.
Îi vom chema din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor crestine si europene, si nu separatismul si enclavizarea. România a dovedit că este si rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteste deopotrivă, indiferent de etnia,
naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.
Le vom reaminti tuturor românilor că toate aceste probleme cu care ne confruntăm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeţe, ci ele vizează fiinţa naţională si reprezintă o problemă vitală a întregii ţări, a cărei rezolvare presupune exprimarea solidarităţii tuturor românilor, din ţară si din străinătate.
De aceea vă chemăm, fraţi români din Covasna, Harghita si Mures, să veniţi sâmbătă, 20 martie 2010 la Topliţa Română, să vă exercitaţi drepturile constituţionale si să ne unim glasurile pentru apărarea drepturilor noastre, dar si pentru apărarea unităţii si integrităţii României, pentru ca pruncii nostri să aibă un viitor, aici, în vatra strămosească.
Sf. Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Tg. Mures
6 martie 2010

Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures

tel./fax: 0267.313534

email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro

Nota: Asociatia Civic Media raspunde apelului Forumului Civic al Romanilor si va participa cu o delegatie la Toplita, asa dupa cum recomanda si altor organizatii civice.

Foto: Parohia Costisata

Mars extremist blocat la Budapesta. Horty, omagiat că a eliberat oraşul de "bocancul asupritor românesc"

Politia maghiara a interzis duminica marsul unui grup de aproximativ 450 de membri ai Noii Garzi Maghiare (GM), organizatie desprinsa din fosta Garda Maghiara interzisa, sustinuta de partidul extremist Jobbik. Marsul a marcat implinirea a 90 de ani de la intrarea in Budapesta a amiralului Miklos Horthy. Potrivit cotidianului Nepszava, desi nu au existat ciocniri violente intre participantii la mars si fortele de ordine, in urma incidentului de duminica au fost retinute 14 persoane. Un grup de aproxi­mativ 1.000 de persoane au primit autorizatia de a participa la acest mars, care s-a desfasurat intre Piata Kosztolany Dezso si Sfantu Gellert din capitala Ungariei. Politia le-a interzis membrilor GM care purtau uniformele organizatiei interzise sa participe la aceasta actiune, doar persoanele imbracate in civil putand sa se alature procesiunii. Coloana admiratorilor lui Horthy a fost condusa de un grup de calareti imbracati in costume traditionale de husari, in fruntea acestora aflandu-se un calaret ce avea un cal alb, care aminteste de scena intrarii amiralului in Budapesta. Pe 16 noiembrie 1919, calarind un cal alb, amiralul Miklos Hothy a intrat in Budapesta, sustinand ca va pedepsi ceea ce el numea "un oras plin de pacate", dupa mai bine de patru luni de conducere comu­nista. Avand in vedere faptul ca nu li s-a permis sa participe la acest mars, membrii GM au organizat o manifestatie in fata hotelului Gellert. Kiss Robert, liderul noii GM din Budapesta, a sustinut un discurs in cadrul caruia a omagiat personalitatea amiralului Miklos Horthy, amintind faptul ca el a fost cel care acum 90 de ani a eliberat orasul care pana atunci "acceptase, cu capul plecat, bocancul asupritor romanesc" (referire la interventia Armatei Romane din 1919 care a rasturnat regimul bolsevic al lui Bela Kuhn). Ildiko Lendvai, presedinta Parti­dului Socialist din Ungaria (MSZP), alaturi de organi­zatia anti - fascista "Miscarea maghiara unita de stanga", au protestat impotriva acestui mars, catalogandu-l drept "o parada neo - nazista". In acelasi timp, liderul MSZP le-a cerut partidelor parlamentare din Ungaria sa se disocieze de acest mars. Singura reactie a venit din partea purtatorului de cuvant al principalului partid de opozitie, Fidesz, care a afirmat insa ca politicienii socialisti sunt responsabili pentru faptul ca acest mars a avut loc. (I.T.)

Lideri UDMR, oficiali din Ungaria si extremisti din gruparea xenofoba Jobbik au participat la comemorarea celor 13 generali ai Revolutiei maghiare

"Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti, actiune soldata cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti.

Peste 1.500 de persoane din tara si Ungaria au participat, marti, la manifestarile organizate in Parcul Reconcilierii romano-maghiare din Arad cu ocazia comemorarii celor 13 generali ai Revolutiei maghiare care au fost ucisi la Arad, transmite NewsIn.
Printre participanti au fost si aproximativ 50 de membri ai miscarii extremiste "Jobbik", calificata ca miscare xenofoba si recunoscuta pentru actiunile violente provocate in Ungaria. La manifestarile de la Arad, membrii Jobbik au fluturat steaguri in culori alb si rosu (reprezentative pentru fascistii unguri in anii '40 - n.red) si au scandat lozinci nationaliste maghiare.
Printre cei care au participat la comemorarile de la Arad s-a aflat si presedintele UDMR, Marko Bela, precum si presedintele executiv, Kelemen Hunor, candidat la presedintia Romaniei. "Nu trebuie sa uitam ca lupta si sacrificiul eroilor trebuie sa ramana mereu in sufletele noastre si sa ne dea puterea de a schimba continuu in bine destinele poporului maghiar, de a merge pe calea democratiei si a intelegerii intre etnii. Mai avem multe de facut, dar important este sa actionam in spiritul celor 13 generali si sa razbatem prin faptele noastre", a spus Marko Bela in discursul sustinut, marti, in Parcul Reconcilierii.
La finalul manifestarilor au fost depuse coroane de flori din partea liderilor UDMR prezenti la eveniment, precum si din partea oficialitatilor locale, a unor institutii, dar si din partea unor partide politice.
La manifestarile de la Arad au participat sute de persoane din Ungaria, care au fost prezente atat in Parcul Reconcilierii romano-maghiare, cat si la Obeliscul ridicat in memoria celor 13 generali executati la Arad, in timpul Revolutiei din Ungaria din 1848-1849. "Intamplator", acestia se fac vinovati de uciderea a peste 40.000 de romani.
Intre participanti s-a aflat si un grup de biciclisti, elevi ai unor colegii si gimnazii din Budapesta, Hodmezovasarhely, Kecskemet si Battonya.
La comemorarile de la Arad au mai fost prezenti o serie de invitati din Ungaria, printre ei fiind ministrul Mediului, seful Statului Major al Armatei si un secretar de stat din Ministerul de Externe.

Genocidul impotriva romanilor condusi de Avram Iancu

Cei 13 (3 declarati unguri, 3 germani, 2 austrieci, 2 armeni, 1 sarb, 1 croat, 1 slovac) au ajuns generali in armata Ungariei, care isi declarase independenta fata de imperiul Austriac, aflata sub comanda generalului de origine poloneza, Iosif Bem. Acestia sunt fostii ofiteri in armata imperiala: Ladislau Aulich (locotenet-colonel ), Ivan Damianic (de origine sarb, locotenent-colonel ), Aristide Desewffy (maghiar nascut in actuala Čakanovce din Slovacia, capitan), Ernő Kiss (armean nascut la Timişoara comandant al regimentului de cavalerie II Hanovra ), Carol Knezic (de origine croat, a fost numit general dupa ranirea lui Ivan Damianic, in locul acestuia), Georg Lachner (nascut in satul Necpaly din Slovacia), Vilmos Lazar (maghiar nascut in Zrenjanin, un sat din Serbia), Karl von Leiningen-Westernburg (conte, nascut in Hessa), József Nagysándor (maghiar nascut la Oradea), Ernst Pöltenberg (nascut la Viena, locotenent), Josef Schweidel (nascut in Zombor sau Sombor, in Serbia, maior), Ignác Török (maghiar nascut in Gödöllő, judeţul Pest) si Carol Vécsey (maghiar nascut in Pesta conte, locotenent colonel).
Toti au fost ridicati la gradul de general de catre Lajos Kossuth, fost conducator al Ungariei in timpul Revolutiei din anii 1848 - 1849 si considerat unul dintre cei mai mari patrioti maghiari. Armata condusa de generalul Bem a patruns in Transilvania in toamna anului 1848 si s-a luptat atat cu austriecii cat si cu revolutionarii romani, condusi de Avram Iancu, care cereau drepturi egale cu ceilalti locuitori ai provinciei. In timpul luptelor purtate in perioada decembrie 1848 - iunie 1849, potrivit istoricilor, armata maghiara a trecut prin foc si sabie peste 300 de sate romanesti soldate cu un adevarat genocid: circa 40.000 de oameni au fost ucisi, printre acestia numarandu-se si aproximativ 100 de preoti. Dupa interventia armatei ruse, venita in sprijinul austriecilor, maghiarii au fost invinsi. Prizonierii au fost predati armatei imperiale care a i-a executat pe cei 13 generali pentru tradare.
Cei 13 generali au la Arad un monument care ii comemoreaza, "Obeliscul". Pana in anul 1925 a existat in acest oras monumentul "Hungaria", sau "Ungaria Milenara", construit ca semn al reconcilierii austro-ungare in anul 1890, in memoria celor 13 generali. Totodata, monumentul simboliza cele 13 provincii ale "Ungariei Milenare" : Ungaria, Oldenburg, Burgenland, Slovacia, Ruthenia, Transilvania, Banat, Partium, Sirmium, Croatia, Slovenia, Backa, Voivodina. Fostul monument a fost demontat la initiativa guvernului Bratianu din cauza numeroaselor manifestari ale ungurilor care cereau alipirea Transilvaniei la Ungaria. Atat dupa Al doilea Razboi Mondial cat si dupa Revolutia din decembrie 1989, liderii maghiari au incercat, fara succes, sa refaca vechiul monument.

Ziua Online