Moscow Times: Putin şi Tusk, implicaţi în moartea lui Kaczynski?

Cel mai mare pericol la adresa Gazprom, exploatarea intensa a imenselor rezerve de gaze naturale recent descoperite in Polonia, a disparut odata cu moartea lui Lech Kaczynski.

In timpul presedintiei lui Vladimir Putin, Katyn a devenit principalul obstacol in relatiile ruso-poloneze, comenteaza jurnalista Iulia Latinina in The Moscow Times.

In 2006, rude ale ofiterilor polonezi ucisi in masacrul de la Katyn din 1940 au intentat un proces pentru a forta guvernul rus sa elibereze arhivele cu privire la tragedie, insa procurorul general a respins cazul. Acelasi lucru s-a intamplat si in 2008 si in 2009.

In acelasi timp, presa controlata de guvernul de la Kremlin a sustinut ofensiva pe doua fronturi. In primul rand, a scris ca germanii au fost cei care i-au impuscat pe polonezi, iar apoi a scris ca impuscaturile de la Katyn au fost razbunare pentru soldatii Armatei Rosii, care au fost ucisi in lagarele de prizonieri in urma razboiului cu polonezii.

Un interviu cu istoricul Natalya Narochnitskaya publicat in "Komsomolskaia Pravda" chiar inainte de vizita prim-ministrului Vladimir Putin, in Polonia, in luna august, a provocat un mare scandal in Polonia prin sugerarea faptului ca taberele prizonierilor de razboi polonezi au servit drept prototip pentru lagarele de concentrare germane.

Apoi, tot acest scandal s-a terminat brusc. Putin a calatorit saptamana trecuta la Katyn, impreuna cu prim-ministrul polonez Donald Tusk. El a decis sa faca gestul fara precedent de a comemora crimele comise de URSS la Katyn.

Ce a determinat o astfel de schimbare?

The Wall Street Journal a dezvaluit raspunsul pe 8 aprilie intr-un articol in care a scris ca marile companii occidentale vor incepe sa exploateze in scurt timp zacamintele descoperite in Polonia. Este vorba de 1,36 trilioane de metri cubi de gaze de sist, care nu pot fi exploatate decat cu tehnologii de ultima ora.

Exploatarea intensa a imenselor rezerve de gaze naturale recent descoperite in Polonia ar fi detronat monopolul rus Gazprom pe piata europeana.

Iar Kremlinul a realizat ca volumul gazelor extrase depinde de partidul care va castiga alegerile prezidentiale din Polonia si a decis sa dea o mana de ajutor partidului premierului Donald Tusk, "un om pragmatic, gata sa se imprieteneasca cu toata lumea, cu exceptia lui Kaczynski", scrie Iulia Latinina pentru Moscow Times.

Asadar, Putin a decis sa comemoreze impreuna cu Tusk victimele poloneze si s-au intalnit la Katyn chiar inainte cu trei zile de eveniment.

Apoi, trei zile mai tarziu, Kaczynski a zburat si el Smolensk. A luat toata elita poloneza cu el, in speranta ca vizita sa cu caracter personal va atrage multa admiratie, iar Tusk si Putin vor fi invidiosi.

Cand i s-a spus ca zona unde urma sa aterizeze este invaluita de o ceata densa, iar controlorii de trafic vor sa dirijeze avionul catre un alt aeroport, Kaczynski a crezut ca ceata este doar un siretlic politic pus la cale de catre Putin pentru a perturba participarea lui la ceremonia de la Katyn.

De remarcat este faptul ca Putin si Tusk au aterizat pe acelasi aeroport langa care aeronava lui Kaczynski s-a prabusit. Autoritatile ruse au adus echipament special de navigatie pentru evenimentul la care a participat Putin, pentru mai multa siguranta.

Este posibil ca acest echipament sa fi fost dezinstalat inainte ca avionul lui Kaczynski sa aterizeze, trei zile mai tarziu. O asemenea posibilitate ar ingrosa si mai mult nebuloasa care invaluie cauzele prabusirii avionului prezidential, mai scrie Iulia Latinina pentru "Moscow Times".

Sursa:

Ultimul discurs al preşedintelui polonez: Pactul Ribbentrop-Molotov şi atacul sovietic asupra Poloniei au atins punctul culminant la Katyn.

Diplomatii polonezi au transmis presei si opiniei publice romanesti ultimul discurs al presedintelui Poloniei, Lech Kaczynzki, pregatit pentru manifestarea de la Katyn. Il redau integral:

“Dragi reprezentanti ai familiilor celor ucisi la Katyn. Doamnelor si Domnilor. In aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagarele si inchisorile NKVD au fost ucisi. Genocidul a fost comis la dorinta lui Stalin si la comanda celei mai inalte autoritati a Uniunii Sovietice.

Alianta dintre cel de-al Treilea Reich si Uniunea Sovietica, Pactul Ribbentrop-Molotov si atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai in padurea Katyn, dar si in Tver, Harkov si alte locuri de executie necunoscute, cetateni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalitatii noastre, care si-au servit patria cu tarie au fost ucisi.

In acelasi timp, familiile celor ucisi si mii de cetateni ai teritoriului rasaritean al Poloniei antebelice au fost trimisi in exil in locuri indepartate ale Uniunii Sovietice, unde suferinta lor indescriptibila a marcat drumul Golgotei Poloneze din Rasarit.

Cea mai tragica oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiteri, preoti, oficialitati, politisti, vamesi si gardieni polonezi au fost ucisi fara judecata si fara condamnare. Au fost victimele unui razboi cumplit. Uciderea lor a fost o incalcare a drepturilor si conventiilor din lumea civilizata. Demnitatea lor ca soldati, polonezi si oameni, a fost terfelita. Gropi ale mortii aveau drept scop sa ascunda pentru totdeauna trupurile celor ucisi si adevarul despre aceasta crima.

Lumea nu trebuia sa afle niciodata. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul sa-i jeleasca in public pe cei ucisi, sa-i comemoreze cu mandrie. Pamantul a acoperit urmele crimei si minciuna trebuia sa o stearga din memoria oamenilor.

O tentativa de a ascunde adevarul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale aceasta crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste in Polonia postbelica: o temelie mincinoasa a Republicii Populare Polone.

A fost momentul in care oamenii au fost nevoiti sa plateasca un pret greu pentru ca stiau si-si aminteau adevarul despre Katyn. Totusi, rudele celor ucisi si poporul curajos au pastrat amintirea, au aparat-o si au transmis-o mai departe catre urmatoarele generatii de polonezi. Au reusit sa pastreze amintirea Katyn in perioada comunista si sa o raspandeasca in perioada Poloniei libere si independente. Drept urmare, le datoram tuturor respectul si multumirea noastra, indeosebi familiilor celor ucisi la Katyn. In numele statului polonez, va multumesc sincer ca, aparand amintirea rudelor voastre, ati reusit sa salvati o dimensiune extrem de importanta a constiintei si identitatii noastre poloneze.

Katyn a devenit o rana dureroasa a istoriei poloneze, ce a otravit timp de decenii relatiile dintre polonezi si rusi. Sa lasam rana Katyn sa se vindece si sa se cicatrizeze in sfarsit. Suntem deja pe cale sa realizam acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce rusii au facut in ultimii ani. Ar trebui sa urmam calea apropierii dintre natiunile noastre, nu sa ne oprim sau sa ne intoarcem.

Toate circumstantele crimei de la Katyn trebuie investigate si dezvaluite. Este important ca nevinovatia victimelor sa fie confirmata oficial si ca toate dosarele legate de aceasta crima sa fie deschise, astfel incat minciuna Katyn sa poata disparea definitiv. Cerem acest lucru, inainte de toate, de dragul memoriei victimelor si al respectului pentru suferinta familiilor lor. Il cerem, de asemenea, in numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia increderii si parteneriatului intre natiunile vecine in intreaga Europa.

Sa omagiem memoria celor ucisi si sa ne rugam. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!

Foto: Marta Kaczynski, fiica presedintelui, si Jaroslaw, fratele sau geaman, la primirea ramasitelor pamantesti ale fostului sef al statului, pe aeroportul din Varsovia

L. Walesa: „Pilotul este posibil să fi acţionat la indicaţiile cuiva". Update: controlorii de trafic ruşi spun că nu s-au înţeles cu piloţii polonezi.

Experţii ruşi care studiază cutiile negre ale aeronavei prezidenţiale poloneze prăbuşite sâmbătă lângă Smolensk, în vestul Rusiei, cred că la originea accidentului se află o greşeală umană. Avionul nu avea probleme tehnice. Peste 800 de specialişti participă la anchetarea tragicului incident aviatic. Este pusă sub semnul întrebării decizia piloţilor de a ateriza în condiţii meteo dificile.

Experţii ruşi şi polonezi au început să studieze împreună cutiile negre, găsite sâmbătă seara, ale avionului prezidenţial polonez, prăbuşit în dimineaţa aceleiaşi zile în apropiere de Smolensk, în vestul Rusiei, la ora 9.50 (ora României). În accident au murit 97 de oameni. Delegaţia poloneză, formată din 88 de persoane, urma să ajungă la Katin, pentru comemorarea celor 22.000 de ofiţeri polonezi ucişi în 1940 din ordinul lui Stalin.

Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, soţia acestuia, Maria Kaczynska, dar şi numeroşi reprezentanţi ai elitei social-politice din Polonia, printre care guvernatorul Băncii Centrale şi şeful Statului Major al armatei, şi-au găsit sfârşitul în catastrofa aeriană, care ridică în continuare multe semne de întrebare. Una dintre primele concluzii ale specialiştilor este că avionul prăbuşit nu avea probleme tehnice.



Ultimele minute

Conform informaţiilor venite de la Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă şi Aviaţia Militară Rusă, aeronava prezidenţială, un Tupolev-154, care urma să aterizeze pe aerodromul militar Severnîi (aflat în apropiere de Smolensk), a fost avertizat, când se afla la 50 de kilometri de aeroport, în legătură cu vizibilitatea redusă (sub 500 de metri) şi condiţiile meteo nefavorabile. Mai mult, când avionul survola Belarusul, i-au fost transmise date referitoare la condiţiile proaste de aterizare de la Smolensk.

Piloţii polonezi au decis să continue zborul, luând o hotărâre la aşa-numita „înălţime de decizie", a declarat pentru Interfax un reprezentant al autorităţilor aeronautice belaruse, sub protecţia anonimatului. Avionului Tupolev-154 i s-au oferit, ca variante, aterizarea pe aeroportul din Minsk ori pe cel din Moscova. Tragedia de la Smolensk s-a petrecut după patru tentative de aterizare nereuşite.



Avertizări neascultate

Pentru ca o aterizare să se poată face în condiţii de siguranţă, plafonul de nori nu trebuie să fie mai jos de 60 de metri, iar vizibilitatea minimă să fie de 600 de metri, au declarat în exclusivitate pentru „Adevărul" mai mulţi piloţi români. Condiţiile meteo nu erau îndeplinite la Smolensk în momentul producerii tragediei.

Marta, fiica lui Lech Kaczynski, lângă sicriul tatălui său

Când aeronava se afla la circa 1,5 kilometri distanţă de pistă, controlorii de trafic au avertizat-o că se află sub traiectoria de aterizare şi i-au cerut să se redreseze şi să se îndrepte către un alt aeroport. „Când avionul s-a apropiat, controlorii au observat că piloţii măreau viteza de coborâre şi începuseră să reducă din altitudine mai rapid decât ar fi fost normal", a explicat adjunctul comandantului forţelor aeriene ruse, Alexandr Alioşin.



Comenzile date de controlorii de zbor ruşi au fost ignorate de echipajul polonez, astfel că, peste câteva secunde, avionul a atins un pom izolat, înalt de opt metri, în contextul în care aparatul ar fi trebuit să se afle la o înălţime de cel puţin 60 de metri.



Walesa are dubii



„Pilotul este posibil să fi acţionat la indicaţiile cuiva" a afirmat, ieri, la Gdansk, fostul preşedinte polonez Lech Walesa. El a spus că piloţii care fac parte din detaşamentul ce zboară cu demnitarii polonezi sunt profesionişti cu cea mai înaltă calificare şi că „este puţin probabil să fi putut lua de sine stătător decizia de a face încercare după încercare să aterizeze în condiţii de ceaţă", susţine el. Aceste afirmaţii nu fac decât să alimenteze teoriile conspiraţiei care abundă deja pe bloguri, referitoare la o posibilă implicare a ruşilor în tragedia aviatică.



Mărturii cutremurătoare

„S-a auzit o explozie, un vuiet şi apoi nimic. Linişte. Nu a trebuit să văd pentru a realiza ce s-a întâmplat", a relatat un martor ocular. Declaraţiile sale au fost completate de povestirile unor copii care au ajuns primii la locul tragediei.



„Mergeam şi auzeam deasupra avionul. Zbura ceva mai jos decât de obicei. Apoi, dintr-odată, a coborât, pentru a reapărea câteva momente mai târziu. Coada a atins apoi copacii şi a început să se aplece într-o parte", au mai povestit aceştia.

„Aripa avionului a atins din nou copacii şi firele de înaltă tensiune. Avionul a rămas însă în aer, dar a lovit şi mai mulţi copaci şi a ajuns să se prăbuşească pe partea cealaltă a drumului", a mai spus unul dintre copii pentru postul de televiziune Russia Today.

Potrivit unui alt martor al accidentului, una dintre aripi s-a desprins când avionul a atins pentru prima oară copacii. După ce aparatul s-a prăbuşit şi a luat foc, rămăşiţe au fost găsite şi la mai mult de un kilometru distanţă. La faţa locului însă, imagini terifiante i-au şocat pe micuţi. „Părţi din avion erau răspândite peste tot şi era mult sânge. Totul era dezmembrat, atât avionul, cât şi cei de le bord", au mai povestit aceştia.



Putin, la locul prăbuşirii



Premierul rus Vladimir Putin şi omologul său polonez Donald Tusk au depus flori, ieri, în locul unde aeronava prezidenţială poloneză s-a prăbuşit. O ceremonie în onoarea preşedintelui polonez Lech Kaczynski a avut loc ieri la prânz pe aeroportul din Smolensk.



Trupul neînsufleţit, din nou acasă



Ieri după-amiază, avionul care transporta trupul neînsufleţit al liderului polonez a aterizat pe aeroportul militar din Varşovia. Familia preşedintelui decedat, în special fiica şi fratele geamăn, Jaroslaw, precum şi înalţi demnitari au fost prezenţi la aeroport. Sicriul a fost apoi expus publicului în aşa fel încât „oamenii să-i poată aduce un omagiu individual", a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei.



Reculegere în Polonia



Două minute de reculegere au fost respectate ieri la prânz (13.00 ora României) pe tot teritoriul Poloniei, după moartea tragică a preşedintelui polonez Lech Kaczynski, a soţiei acestuia şi a înalţilor demnitari în accidentul de avion din Rusia.

• Adina Şuteu

• Vezi si
  
  
Doi controlori de trafic rusi sustin ca nu s-au inteles cu pilotii polonezi din cauza barierei lingvistice

George DAMIAN: Din ce i s-a tras preşedintelui polonez Kaczynski?

Avioanele prezidentiale nu prea au obiceiul sa cada. Se numara printre cele mai verificate aeronave din lume, iar Tupolevul lui Kaczynski tocmai ce trecuse in decembrie 2009 de o inspectie tehnica in urma careia a fost declarat apt de zbor pentru urmatorii sase ani. Kaczynski zbura cu un Tupolev-154, iar din cele aproape 1.000 de avioane de acest tip doar 28 s-au prabusit in mai bine de 25 de ani de cand a inceput fabricarea lor. Tupolev-154 este recunoscut ca un avion capabil sa opereze in conditii atmosferice dificile, iar majoritatea accidentelor in care a fost implicat au avut ca principala cauza o eroare umana si nu o defectiune tehnica.

Primele ipoteze cu privire la dezastrul de la Smolensk indica faptul ca este vorba fie de o eroare a pilotului polonez (caruia i s-a spus de mai multe ori de la sol sa renunte la aterizare), fie o nepotrivire intre sistemele de ghidare ale avionului polonez si cele ale aeroportului rus. In acelasi timp trebuie luate in considerare si efectele imediate ale acestui accident: armata poloneza a fost decapitata, au disparut figuri centrale ale vietii publice poloneze – care impartaseau viziunea presedintelui Kaczynski. O viziune ce respingea in acelasi timp imperialismul rus si cel european.

Ipoteza unui accident “provocat” nu va disparea niciodata in acest caz. Sunt prea multe elemente care concura in favoarea unei teorii conspirationiste. In primul rand este vorba de cei care au murit in accident: elita nationalista anti-rusa de la Varsovia. In al doilea rand este vorba de momentul accidentului: presedintele polonez si suita sa mergeau sa comemoreze o crima in masa realizata de regimul sovietic – uciderea ofiterilor din armata poloneza de la Katyn. Pe linia unei eventuale teorii conspirationiste s-ar putea spune ca Moscova nu uita si nu iarta.

Kaczynski a fost o buturuga mica in calea a doua imperii: Rusia si Uniunea Europeana. Iar multe din actiunile sale au deranjat ambele imperii. Kaczynski s-a opus insistent intrarii Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului, ceea ce a provocat suparari la Bruxelles si Moscova. Atitudinea sa decisa in favoarea valorilor crestine a deranjat urmasii Kominternului de la Bruxelles si Moscova. Decizia sa de a scoate din viata publica poloneza pe cei care au fost uneltele sovietizarii Poloniei a scos din sarite pe multi - atat la Moscova cat si la Bruxelles. Incercarile de cladire a unei independente economice poloneze a provocat suparari in aceleasi locuri: Moscova si Bruxelles. Faptul ca Polonia a fost un aliat de incredere al SUA in regiune a scos din sarite si Moscova si Bruxelles-ul

Toate intreprinderile politice enumerate mai sus cladisera pentru Polonia un puternic profil de tara. Polonia nu a fost in ultimii ani doar un simplu membru al UE, o zona tampon pentru securitatea Rusiei si o piata de desfacere pentru produsele occidentale. Dezastrul de la Smolensk scoate din scena pe presedintele Kaczynski si echipa. Greu de crezut ca se va gasi foarte repede cineva in stare sa continue proiectele fostului presedinte. Si cui ii foloseste acest lucru?

George DAMIAN

http://ziuaveche.ro

Kaczynski – preşedintele care a alungat agenţii spionajului rus din armata Poloniei.

La inceputul anului 2007 Polonia era zguduita de un scandal de amploare: presedintele Kazynski desfiinta serviciul de informatii al armatei poloneze si il recladea din temelii. Un raport bomba, alcatuit de Antoni Macierewicz, scotea la iveala toate mizeriile petrecute intre 1991 si 2007 in serviciile secrete ale armatei (WSI) – inclusiv pastrarea unor legaturi dubioase cu serviciile de informatii ruse. Cea mai puternica acuzatie din raportul Macierewicz: penetrarea spionajului militar polonez de serviciile secrete ruse. Scandalul din 2007 de la Varsovia a dus la o curatare a spionajului polonez si la eliminarea agentilor rusi.

Raportul Macierewicz a dus la inceperea unor actiuni juridice cu acuzatii de spionaj împotriva intereselor de aparare ale Republicii Polone, dezvaluirea de secrete de stat, inducerea în eroare a organelor de stat poloneze prin transmiterea de informatii false de importanta esentiala pentru Republica Polona. Raportul acuza WSI ca nu si-au îndeplinit obligatiile legale: în toata perioada existentei lor, WSI nu au fost în stare sa prinda nici un singur spion rus.

O alta dezvaluire soc a raportului Macierewicz era ca spionajul militar polonez a fost dominat de ofiteri instruiti la Moscova – toti acestia fiind indepartati. Socurile acestui raport de peste 360 de pagini (publicat integral de Kaczynski pe pagina de internet a presedintiei poloneze) nu se opreau aici: serviciile secrete ale armatei poloneze au fost acuzate ca s-au implicat in traficul de arme, ca au avut legaturi cu mafia rusa si cu organizatiile teroriste arabe. Mai mult, WSI s-a implicat in activitati economice, a folosit vechi agenti ai serviciilor comuniste si a incercat sa acopere trecutul acestora. WSI mai era acuzat ca a introdus agenti in mass-media, in mediul politic si in cel economic.

Reactii adverse

Raportul Macierewicz a starnit reactii aprige in societatea poloneza. Unul dintre cei mai acerbi critici a fost ex-presedintele Lech Walesa (care ulterior avea sa fie deconspirat ca agent al serviciilor de informatii comuniste sub numele de cod Bolek). Walesa declara in februarie 2007: “Sunt multe lucruri pe care le putem critica de la inceputul anilor ’90. Pe atunci nu aveam inca o tara libera, nu exista o constitutie, nu existau structuri”. Walesa a sustinut ca liderii Solidaritatii care au preluat conducerea Poloniei au facut tot posibilul sa evite haosul. Fostul presedinte polonez l-a criticat pe presedintele Kaczynski pentru publicarea raportului ce incrimina WSI, spunand ca acesta ar fi cunoscut inca din anii ’90 situatia, insa nu a actionat atunci. Walesa a precizat ca raportul Macierewicz nu a fost unul obiectiv si a descris desfiintarea WSI ca pe o amenintare la adresa securitatii nationale a Poloniei.

George Damian

http://ziuaveche.ro

Trupul preşedintelui polonez Kaczynski a ajuns acasă. Expertiza de identificare a fost încheiată pentru 81 din cele 96 de victime ale accidentului.

Trupul neînsufleţit al preşedintelui polonez Lech Kaczynski, decedat într-un accident de avion în Rusia, a ajuns acasă în această după-amiază. Mii de oameni au aşteptat la aeroportul militar din Varşovia sosirea aeronavei. Sicriul va fi dus la palatul prezidenţial.

Avionul militar Casa care a transportat corpul preşedintelui polonez a decolat spre Varşovia în jurul prânzului din Smolensk, în prezenţa lui Vladmir Putin, fiind aşteptat la destinaţie de premierul Donald Tusk şi de fratele geamăn al acestuia, Jaroslaw Kaczynski. Trupul neînsufleţit al soţiei preşedintelui Kaczynski, Maria, va fi transferat la Varşovia mai târziu.
Cadavrul lui Kaczynski a fost identificat în noaptea de sâmbătă spre duminică, de fostul premier Jaroslaw Kaczynski, care s-a întors în Polonia imediat după aceea. "Onorurile militare vor avea loc la Smolensk la trupurile neînsufleţite ale preşedintelui şi soţiei sale.", a declarat un corespondent al radioului rus. Corpul soţiei preşedintelui polonez încă nu a fost identificat şi nu a fost repatriat alături de soţul ei. "Nu a fost posibilă identificarea corpului Mariei Kaczynska, altfel ar fi fost repatriat împreună cu soţul", a declarat purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Tomasz Brzezinski.

Premierul Vladimir Putin a fost duminică la Smolensk pentru a-i aduce un ultim omagiu preşedintelui polonez Lech Kaczynski, pe aeroportul militar de unde urma să decoleze aeronava care transporta corpul acestuia fiind organizată o ceremonie.

Şeful Comitetului de anchetă al Parchetului rus, Aleksandr Bastrikin, a anunţat că expertiza a 81 de cadavre a fost încheiată şi că rudele victimelor vor putea prelua trupurile neînsufleţite ale acestora începând de duminică.

Catastrofa aeriană s-a produs sâmbătă dimineaţă în apropiere de Smolensk, la peste 400 de kilometri vest de Moscova. Toate cele 96 de persoane aflate la bordul avionului au murit, inclusiv preşedintele Kaczynski şi soţia acestuia. Ambasadele Poloniei din întreaga lume au deschis astăzi cărţi de condoleanţe.

Sursa: Gândul