„Ori recunoaştem o dublă responsabilitate a statului şi a minorităţii, ori, dacă nu suntem dispuşi să recunoaştem această dublă responsabilitate pentru o evoluţie pozitivă a minorităţii, vă asigur că toate programele guvernamentale şi europene sunt sortite eşecului“, a afirmat, ieri, preşedintele Traian Băsescu, la conferinţa de lansare a Raportului asupra Strategiei Naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Explicånd că pledează nu pentru asimilare, ci pentru păstrarea obiceiurilor etniei ţigăneşti, Băsescu a mai arătat că, în pofida oricărei strategii, punctele slabe ale unei evoluţii pozitive a situaţiei romilor rămån educaţia şi auto-responsabilizarea minorităţii nomade a Europei. „Hai să fim cinstiţi – a îndemnat Băsescu -, avem o mare problemă de imagine. Mergeţi la Paris, mergeţi la Oslo, mergeţi la Roma, mergeţi la Milano, minoritatea romă este prezentă în orice colţ, în faţa oricărui muzeu, şi nu ca să intre în muzeu“. „Vă spun că, pånă cånd minoritatea romă nu va fi conştientă de propria ei responsabilitate pentru a ieşi din situaţia dificilă, putem să scriem încă zeci de rapoarte guvernamentale. Putem mări oricåt ajutorul financiar, putem mări oricåt alocaţiile sociale, pånă cånd minoritatea romă nu va fi ea însăşi conştientă că are responsabilităţi faţă de ea însăşi, problemele vor dăinui, banii se vor cheltui cu eficienţă minimă şi cu progrese minime“, a mai spus şeful statului. Ziarul „Curentul“ a luat foarte în serios chestiunea şi propune o dezbatere publică naţională asupra problematicii romilor şi a confundării romånilor cu romii pe plan internaţional. Este de remarcat că, ieri, chiar în timpul expunerii preşedintelui, un grup vocal de romi a început să protesteze în sală invocând incidentul privat al lui Băsescu, legat de o reporteriţă agresivă a Trustului lui Felix, caracterizată în particular drept o „ţigancă împuţită“. Practica vociferărilor, orice s-ar discuta, în fapt o respingere a dialogului constructiv, este o constantă a organizaţiilor din trena mogulului „societăţii civile“ internaţionaliste, George Soros, care se laudă că a dat 70.000.000 de euro pentru „incluziunea“ romilor. Alianţa Civică a Romilor, responsabilă de gălăgia de ieri, este o umbrelă de organizaţii creată după un model deja patentat. Ca şi în cazul „Roşia Montană“, unde coordonatoarea grupurilor neguvernamentale de interese ale lui Sörös este o animatoare cu numele de Stephanie Roth, pe romii civici îi conduce un anume David Mark, de origini necunoscute. De sub umbrelă se iţeşte însă una dintre cele mai bine motivate financiar dintre organizaţiile care pretind că se ocupă de problema romilor, respectiv Romani Criss. Referindu-se la activitatea acesteia şi la prezentarea românilor drept romi în străinătate, Băsescu afirma într-un interviu la TVR că „trebuie să avem puterea să recunoaştem: cele mai mari probleme le creează cetăţenii romåni de etnie romă şi poate să ţipe Romani Criss pånă måine dimineaţă, asta este realitatea“. La aceeaşi emisiune, Băsescu mai observa un adevăr: „Experienţa pe care noi o avem este aceea că am primit bani de la Uniunea Europeană, am pus bani de la buget pentru aşa-zisele programe de integrare a romilor. Iată că acum cei care ne dădeau bani şi ne reproşau că nu rezolvăm problema cu romii se confruntă ei înşişi cu romii, care sunt liberi să meargă în Europa, pentru că sunt cetăţeni români.“
Integrarea romilor şi dezintegrarea românilor
Problemele minorităţii ţiganilor din estul Europei au fost remarcate aproape imediat după căderea comunismului. Extinderea Uniunii Europene a făcut, normal, ca problemele ţiganilor să devină probleme comunitare. Nu aceeaşi este şi părerea Magdei Matache, directoare pe la Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii (Romani CRISS), asociaţie care a încasat, numai între anii 1994-2007, 350.000 de euro şi 730.000 de dolari SUA pentru proiectele desfăşurate. Matache susţine că soluţia „problemei romilor“ nu constă doar în acordarea unei asistări sociale, ci în integrarea lor în societate. „Incluziunea socială a romilor nu s-a făcut în România. Problema romilor români e, în primul rând, problema României, şi apoi a Europei“, declara aceasta în „Evenimentul Zilei“. Incluziunea, termen ce ar vrea să însemne includerea, este însă, conform DEX, cu totul altceva, respectiv: „INCLUZIUNE, incluziuni, s.f. 1. Particulă de metal străin conţinută în masa unui corp solid.? Defect de fabricaţie al unei piese, datorat prezenţei unor incluziuni (1) sau unor particule metalice izolate în masa ei“. Cuvântul a devenit „la modă“ după ce s-a lansat la Budapesta „Deceniul de Incluziune a Romilor“. Ideea acestui proiect de amploare pentru ţigani a luat naştere în anul 2003, cu ocazia conferinţei „Romii într-o Europă care se extinde: Provocări pentru viitor“, „o iniţiativă regională inspirată de George Sörös“, după cum se prezintă pe site-ul Fundaţiei Sörös România. Decada a fost iniţiată în cursul conferinţei de preşedintele Open Society Institute – New York, George Sörös şi preşedintele de atunci al Băncii Mondiale, James Wolferson.
