APEL al romanilor din Covasna, Harghita si Mures: Romani, veniti la Toplita pe 20 martie sa aparati identitatea romaneasca de agresiunile maghiare

A P E L

FRATI ROMÂNI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures, vă cheamă să lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă si să veniţi la Topliţa, sâmbătă, 20 martie 2010!
Veniţi să ne alăturăm glasurile spre a le spune diriguitorilor ţării că în judeţele Covasna, Harghita si Mures, trăim peste 400.000 de români! Suntem urmasii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinţa si maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
Asemenea mijloace, sub o altă formă, sunt folosite si astăzi împotriva identităţii si dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România!
Asa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Muresului, si de această dată, dorim să ne exprimăm îngrijorarea pentru continuarea acţiunilor anticonstituţionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe
criterii etnice a asa-zisului „ţinut secuiesc”, si să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Presedinţiei, Guvernului, precum si întregii societăţi românesti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine si să-si exprime, public si neechivoc, o poziţie transantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atentează făţis la unitatea si suveranitatea statului si naţiunii române.
Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori si direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreste refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii
Autonome Maghiare, si a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, prin care se urmăreste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice si sforţarea proclamării limbii maghiare ca limbă oficială în asa – zisul „ţinut secuiesc” si apoi în toată Transilvania, si nu în ultimul rând, de continuarea acţiunilor de discriminare si deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.

Vom cere ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică a ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări si subdezvoltare si nicidecum dezvoltarea armonioasă si echilibrată a României.
Vom cere răspicat să fie respectat statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale.
Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile si discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum si cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei românesti din zonă, în structurile decizionale legislative si administrative locale si centrale.
Îi vom chema din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor crestine si europene, si nu separatismul si enclavizarea. România a dovedit că este si rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteste deopotrivă, indiferent de etnia,
naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.
Le vom reaminti tuturor românilor că toate aceste probleme cu care ne confruntăm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeţe, ci ele vizează fiinţa naţională si reprezintă o problemă vitală a întregii ţări, a cărei rezolvare presupune exprimarea solidarităţii tuturor românilor, din ţară si din străinătate.
De aceea vă chemăm, fraţi români din Covasna, Harghita si Mures, să veniţi sâmbătă, 20 martie 2010 la Topliţa Română, să vă exercitaţi drepturile constituţionale si să ne unim glasurile pentru apărarea drepturilor noastre, dar si pentru apărarea unităţii si integrităţii României, pentru ca pruncii nostri să aibă un viitor, aici, în vatra strămosească.
Sf. Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Tg. Mures
6 martie 2010

Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures

tel./fax: 0267.313534

email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro

Nota: Asociatia Civic Media raspunde apelului Forumului Civic al Romanilor si va participa cu o delegatie la Toplita, asa dupa cum recomanda si altor organizatii civice.

Foto: Parohia Costisata

Discriminarea românilor din Hargita şi Covasna

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna


Notă privind discriminarea cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare

Comitetul Director al Forumului readuce în atenţia opiniei publice discriminarea cetăţenilor de naţionalitate română din judeţele Covasna şi Harghita, cauzate de nerespectarea prevederilor legale în vigoare, după cum urmează:
Condiţionarea ocupării funcţiilor în instituţiile publice, din cele două judeţe, de cunoaşterea limbii maghiare, în alte posturi decât cele prevăzute în Legea administraţiei publice. In instituţii precum Consiliul judeţean Covasna, Primăriile Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt şi în majoritatea comunelor cu populaţie etnic mixtă, nu există funcţionari de naţionalitate română; cazul arhitectului şef al judeţului Harghita, directorul Bibliotecii Judeţene Covasna „Bod Peter” (sancţionat de Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării) documentaţie înaintată la Consiliul pentru Combaterea Discriminării, şi pentru care nu am primit răspuns; alte cazuri recente din Sf. Gheorghe, Arcuş, Chichiş.
Editarea revistei Primăriei Sf. Gheorghe, doar în limba maghiară. Continuarea acestei practici şi după sancţionarea primită din partea Consiliului pentru Combaterea Discriminării
Folosirea banilor publici doar în interesul populaţiei maghiare. Cazul întâlnirii maghiarilor de pretutindeni de la Moacşa: Folosirea acestei întâlniri pentru promovarea unor deziderate iredentiste, separatiste, antiromâneşti.
Neacceptarea includerii în stema judeţului Covasna a nici unui element care să simbolizeze istoria şi cultura populaţiei româneşti, care reprezintă un sfert din populaţia judeţului.
Neglijarea simbolurilor româneşti (primarii nu poartă eşarfa tricoloră la evenimentele prevăzute de lege – vezi cazul primarului din Sf. Gheorghe, la Ziua Naţională 2007), lipsa acestora în spaţiile publice (sala de şedinţe a municipiului Sf. Gheorghe).
Aprobarea denumirilor străzilor şi instituţiilor publice, cu eludarea sau neglijarea personalităţilor româneşti, de rezonanţă naţională sau locală (Sf. Gheorghe şi Miercurea-Ciuc, sunt singurele municipii reşedinţă de judeţ din România care nu au o stradă cu numele lui Ştefan cel Mare; Consiliul local Sf. Gheorghe a respins propunerea ca o stradă din municipiu să poarte numele protopopului Aurel Nistor – lider marcant al românilor din judeţ, în perioada interbelică, acordând , în schimb, unei străzi numele unui preotului Iosif Popovici aservit elitei maghiare locale, din perioada respectivă).
Respingerea, de către Consiliul local Sf. Gheorghe, unor propuneri ale reprezentanţilor societăţii civile româneşti, şi ale consilierilor români, de acordarea a distincţiei “Pro Urbe” unor cetăţeni români din Sf. Gheorghe (cazurile Emil Tănăsoiu, Stela Buda).
Respingerea, într-o primă fază, şi acceptarea după numeroase demersuri şi după intervenţia Ministerului Educaţiei şi Învăţământului a denumirilor “Nicolae Colan” şi “Constantin Brâncuşi” acordate la două şcoli din municipiul Sf. Gheorghe.
Discrepanţa dintre finanţarea proiectelor ONG-urilor, instituţiilor şi cultelor maghiare şi cele româneşti. Respingerea, de către Consiliul Local Sf. Gheorghe, fără nici o motivare a proiectului “Tineretul şi integrarea europeană” promovat de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita în anul 2007.
Acordarea preferenţială a fondurilor pentru funcţionarea şcolilor cu predare în limba maghiară şi neglijarea celor cu predare în limba română (îndeosebi a Grupului Şcolar “Constantin Brâncuşi”); discriminarea elevilor români în unele şcoli mixte (cazul Grupului Şcolar Economic – Administrativ din Sf. Gheorghe).
Neincluderea unor spectacole în limba română în cadrul unor manifestări finanţate din fonduri publice precum: „Zilele localităţilor” – Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe (cu foarte mare greutate), sau Zilele judeţului Harghita.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la folosirea limbii române în instituţiile publice; cazul Regulamentului de funcţionare al Consiliului local Sf. Gheorghe.
Reducerea bugetului Teatrului „Andrei Mureşeanu” din Sf. Gheorghe până la imposibilitatea de a funcţiona; demersurile intreprinse de primarul municipiului Sf. Gheorghe de a transforma Teatrului „Andrei Mureşeanu” în teatru de găzduire.
Practica generalizată la nivelul primăriilor din cele două judeţe de restricţionarea a liberului acces la informaţiile publice a tuturor cetăţenilor prin postarea pe siturile oficiale a informaţiilor de interes public doar în limba maghiară.
Menţinerea deliberată a judeţelor Covasna şi Harghita într-o stare de sărăcie generalizată de către UDMR, care în mod programatic a acţionat pentru îndepărtarea investitorilor din această zonă. Acestă realitate a fost recunoscută şi asumată public de către preşedintele UDMR Covasna, Albert Almos, care a motivat politica de pauperizare a zonei prin temerile liderilor UDMR de modificare a compoziţiei etnice a populaţiei ca urmare a dezvoltării economice.
Obstrucţionarea parohiilor ortodoxe din judeţele Covasana şi Harghita în procesul de retrocedare a terenurilor agricole şi forestiere în baza prevederilor Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 247/2005 de către administraţia publică din localităţile majoritar maghiare.
Nereabilitarea Pieţie Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe – Transformarea unei probleme de larg interes cetăţenesc într-o problemă etnică.
Obstrucţionarea parohiilor ortodoxe din judeţele Covasana şi Harghita în procesul de recuperare a unor imobile şi terenuri intravilan. Numai în judeţul Covasna mai sunt de recuperat 476 ha teren arabil, 346 ha pădure, 66 ha păşune; clădirea şcolilor confesionale ortodoxe din Lisnău şi Ojdula şi a Căminului cultural din Hăghig.

17 februarie 2008
Av. Ioan Solomon