Obraznicie maghiara. Interzisa la Budapesta, Garda Maghiara il scoate pe Eminescu din Miercurea Ciuc.

Plutonul Secuiesc al Garzii Maghiare a depus joi o cerere pentru schimbarea denumirii strazii Mihai Eminescu din Miercurea Ciuc in strada Attila. Cererea a fost depusa la registratura Primariei Miercurea Ciuc de Csibi Barna, fondatorul asociatiei culturale, neinregistrata juridic, ce poarta numele de ''Garda Secuiasca-Asociatie de Cultura si Traditii'', dar care insa in spatiul public este cunoscuta sub denumirea de Garda Maghiara – Plutonul Secuiesc. Desi Garda Maghiara a fost interzisa in Ungaria si premierul de la Budapesta Viktor Orban a declarat razboi acestei organizatii, totusi extremismul maghiar s-a mutat din Budapesta in Romania.

Suparati pe Eminescu

Csibi Barna, ajutat de membri ai Plutonului Secuiesc si membri ai Asociatiei 64 de Comitate (denumire ce face trimitere la organizarea administrativa a Ungariei Mari) a reusit sa stranga 1900 de semnaturi in favoarea schimbarii denumirii strazii Mihai Eminescu. Initiatorii considera ca interesele comunitatii maghiare, majoritara in Miercurea Ciuc, sunt grav afectate de ''cultivarea memoriei unei personalitati istorice profund hungarofobe si xenofobe, personalitate care nu are nicio legatura istorica cu acest oras''. Acestia vor ca numele lui Eminescu sa dispara din denumirea strazii, iar el sa fie inlocuit cu cel al lui Attila, ''ultimul si cel mai puternic rege al hunilor''. Pe blogul personal, Csibi Barna a publicat numele celor care au adunat semnaturile, printre acestia numarandu-se si Kerekes Nandor, responsabilul cu comunicarea al Noii Garzi Maghiare, Plutonul Secuiesc.

Cum a aparut Garda Maghiara in Romania

Csibi Barna, stanga

Csibi Barna declara pentru Mediafax in noiembrie 2007 ca a dat un anunt in cotidianul de limba maghiara "Csiki Hirlap" prin care anunta ca este in cautarea a inca doua persoane impreuna cu care sa poata infiinta legal o asociatie menita sa puna bazele Garzii Secuiesti, cu statut autonom, dar care sa devina un partener al Garzii Maghiare. "Am spus-o si reporterului de la cotidianul de limba maghiara si imi asum afirmatiile potrivit carora consider ca infiintarea Garzii Maghiare este o idee minunata, imi place scopul definit de ei si ideea de garda in sine. Ei spun ca pe langa multa vorbarie este nevoie si de multa sinceritate. Nu pot sa nu observ ca nu numai in Ungaria este nevoie de sinceritate, ci si la noi" a afirmat Csibi Barna. Potrivit sursei citate, Garda Secuiasca ar urma sa fie constituita dupa modelul celei maghiare, de la care va "imprumuta", printre altele, juramantul si uniforma, pe care le va adapta la specificul secuiesc. Aceasta adaptare s-a facut in unele ocazii prin adoptarea motto-ului nazist "Meine Ehre heisst Treue" (Onoarea mea este credinta).

Lozinca nazista "Onoarea mea este credinta"

"Am prelua si salutul lor: «Sa dea Domnul viitor mai frumos!», precum si steagurile arpadiene cu dungi albe si rosii. in cazul nostru, are prioritate lupta pentru a constientiza in randul populatiei apartenenta la secuime. stiu ca exista UDMR, CNS si alte asociatii ale maghiarilor din Romania, dar niciuna nu face nimic. Garda Secuiasca ar trai si ar munci pentru natie, pentru popor", mai explica in 2007 Csibi Barna.

Schimbarea denumirilor de strazi si la Sfantu Gheorghe

Recent, Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures a depus o plangere impotriva hotararilor CL Sfantu Gheorghe de schimbare a denumirii unor strazi din municipiu, printre care si cea referitoare la modificarea denumirii unei portiuni din Bulevardul 1 decembrie 1918, in Strada Petofi Sandor. Incercarile similare din anul 1999 au fost declarate nelegale, definitiv si irevocabil de Tribunalul Covasna, Curtea de Apel Brasov si Inalta Curte de Casatie si Justitie. In acelasi timp CL Sfantu Gheorghe, controlat de UDMR si PCM, intentioneaza sa modifice denumirea strazii Horea, Closca si Crisan in strada Attila, printr-o hotarare luata in cadrul sedintei din data de 27 mai.

George DAMIAN

Fondatorul "Garzii Maghiare" revizioniste a venit in Romania sa sprijine autonomia ungurilor din Carpati

Presedintele Partidului Jobbik din Ungaria, Gabor Vona, initiator al Garzii Maghiare, organizatie extremista recent interzisa de autoritatile de la Budapesta, a fost prezent, joi dupa-amiaza, in tabara organizata de Tineretul Maghiar Ardelean - "Erdelyi Magyar Ifjak" (EMI) in apropierea municipiului Gheorghieni, transmite Agerpres. Gabor Vona a afirmat ca Garda Maghiara continua sa existe in Ungaria.
In prezenta a 250 de persoane, Vona Gabor a explicat cum a reusit partidul pe care il conduce sa ajunga sa obtina 15 la suta din preferintele electoratului la alegerile europarlamentare, dar a abordat si subiecte mai sensibile, cum ar fi desfiintarea Garzii Maghiare sau problema tiganilor din Ungaria.
Vona Gabor a recunoscut ca partidul Jobbik duce o politica revizionista, sustinand ca "de 500 de ani, maghiarii, ca natiune, nu au fost independenti, tot timpul au depins de altcineva si asta le-a intrat deja in gena".
Politicianul maghiar a vorbit si de succesul inregistrat de Jobbik la alegerile europarlamentare, in urma carora a obtinut trei mandate in Parlamentul European, precizand ca membrii acestui organism trebuie sa se obisnuiasca cu prezenta eurodeputatilor Jobbik si cu modul lor de exprimare.
Vona Gabor: "Bineinteles ca in Ungaria mai exista Garda Maghiara"
Vona Gabor a spus ca unul dintre cei trei europarlametari Jobbik a primit o uniforma de la Garda Maghiara si a afirmat ca va merge imbracat cu ea in Paralmentul European, in acest fel imbracandu-se cand si-a preluat mandatul.
De altfel, subiectului "Garda Maghiara" i-a fost alocat un timp destul de mare, liderul Jobbik fiind aplaudat de mai multe ori, la scena deschisa, de participanti.
Vona Gabor a povestit cum a luat fiinta Garda Maghiara, dar a vorbit si despre felul in care ea a fost desfiintata, prin hotarare judecatoreasca. Intrebat de moderatorul discutiei daca "in Ungaria mai este Garda Maghiara", presedintele Jobbik a raspuns: "Bineinteles ca exista", sustinand ca aceasta organizatie nu poate fi desfiintata, atata vreme cat a fost infiintata de maghiari si a ajutat foarte multi oameni atunci cand au avut nevoie.
"Multi au incercat sa dezlege succesul Garzii Maghiare, cine a infiintat-o si cine o finanteaza. (...) Maghiarii au infiintat-o, cei care s-au saturat de faptul ca nimeni nu face nimic in tara, banii ii pune fiecare membru, isi cumpara singuri uniformele si tot ei isi cumpara si benzina si tot ce au nevoie. Eu am fost presedintele unei asociatii compuse din 10 persoane care avea ca tel infiintarea Garzii Maghiare", a dezvaluit liderul Jobbik.
Vona Gabor a respins acuzatiile legate de faptul ca Partidul Jobbik si Garda Maghiara sunt impotriva tiganilor din Ungaria, afirmand ca totul nu este decat "o manipulare a fortelor speciale si a presei aflate in mainile guvernarii".
Presedintele Jobbik nu a ocolit nici tema referitoare la autonomia maghiarilor din Bazinul Carpatic, afirmand ca sprijina in totalitate ceea ce-si doresc maghiarii de aici. El a fost indelung aplaudat atunci cand a spus ca partidul pe care-l conduce sustine introducerea dublei cetatenii.
"Dubla cetatenie este simplu de rezolvat. In privinta autonomiei, eu alta solutie nu am decat sa arunc mingea inapoi, la cei de aici. Maghiarii de aici trebuie sa hotarasca concret ce vor sa faca, iar noi o sa sprijinim in totalitate eforturile lor", a afirmat Vona Gabor.
Unii dintre participantii la tabara EMI purtau steaguri ale Ungariei, ale Partidului Jobbik, dar si steagul lui Arpad, simbol al Garzii Maghiare. De asemenea, unii dintre ei erau imbracati in uniforme asemanatoare celor militare.
Organizatorii nu au asigurat traducere in limba romana pentru jurnalistii nevorbitori de maghiara, spre deosebire de alte tabere organizate in Harghita, cum ar fi "Tusvanyos" sau "Tineretul si Uniunea Europeana".
Motto-ul tabarei EMI din acest an este "Va fi al nostru ceea ce putem sa cucerim" si este inspirat din opera scriitorului si politicianului maghiar Kos Karoly.
Printre invitati se numara, pe langa liderul Jobbik, Vona Gabor, si europarlamentarul Laszlo Tokes, presedintele Partidului Civic Maghiar, Szasz Jeno, liderul Consiliului National Secuiesc, Izsak Balazs, sau istoricul Raffay Erno, din Ungaria, autorul controversatului documentar Trianon.
In acest an, in premiera, tabara este finantata cu 5.000 lei si de Consiliul Judetean Harghita. Presedintele institutiei, Borboly Csaba, a dorit sa inlature acuzatiile legate de faptul ca sprijina o manifestare extremista, precizand ca nu face decat sa fie alaturi de cei zece mii de tineri care participa la tabara si ai caror parinti platesc taxe.

Ziua Online