Serviciile preşedinţiei poloneze şi ale premierului au inceput ieri organizarea funeraliilor preşedintelui Lech Kaczynski, mort saptamana trecuta în catastrofa aeriană din Rusia, relateaza mass-media poloneza, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Funeraliile preşedintelui Lech Kaczynski, al cărui sicriu va fi expus publicului de marţi, vor avea loc duminica, iar pentru înmormântare sunt avute în vedere trei locuri: la Varşovia – Catedrala „Sf. Ioan” sau cimitirul istoric Powaski, şi la Cracovia – Catedrala Wawel, unde odihnesc regi şi preşedinţi ai Poloniei. Concomitent, in capitala rusa Moscova, rudele celorlalte 96 de victime continuă identificarea trupurilor, în majoritate desfigurate. Corpurile victimelor se află la morgă în capitala rusă, unde au fost transferate după accidentul de lângă Smolensk. Doar 14 rămăşiţe au putut fi identificate, alte zece ar putea fi recunoscute după semne particulare, pentru identificarea celorlalte fiind necesare teste genetice. Toată lumea aşteaptă rezultatele anchetei privind cauzele accidentului, premierul rus, Vladimir Putin, promiţând din nou ieri o „anchetă obiectivă şi completă”. În ajun, comitetul de anchetă al Parchetului rus a declarat că nu se pune problema unei defecţiuni tehnice a aparatului, profilându-se ipoteza unei erori de pilotaj. În paralel, experţi ruşi şi polonezi studiază cutiile negre. Varşovia păstrează tăcere totală privind opinia sa în ceea ce priveşte cauzele, dar polonezii le-au cerut ruşilor să lucreze la locul accidentului până joi.
Potrivit controlorilor aerieni de pe aeroportul militar de la Smolensk, piloţii polonezi au încercat să aterizeze de trei ori, a patra tentativă fiind fatală. Condiţiile meteo erau nefavorabile, ceaţa, foarte deasă, şi au ignorat sfatul – şi nu ordinele, aşa cum susţin oficiali ruşi – de a ateriza la Minsk sau la Moscova. Experţii arată că piloţii ar fi putut fi victimele unei proaste coroborări a altimetrelor. Avion vechi, echipat cu instrumente rustice, Tupolev 154 nu permite aterizarea pe orice vreme, iar aeroportul din Smolensk nu dispune decât de două balize antice NDB (sistem ce datează din anii 1930), o categorie de emiţători pe cale de dispariţie în restul lumii.
Pilotul avionului prezidential polonez care s-a prabusit la Smolensk cunostea foarte bine limba rusa si avea deja la activ aterizari pe acest aeroport, scrie marti presa poloneza, dupa ce in ziua precedenta un controlor de trafic din Rusia, Pavel Plusnin, ultimul care a vorbit cu echipajul avionului, s-a plans ca pilotii vorbeau “prost ruseste”. Oficialii polonezi sustin insa ca Arkadiusz Protasyuk, comandantul navei, vorbea la perfectie limba rusa si engleza, scrie publicatia rusa RBK, citata de Olga Popescu in presa online de la Bucuresti. Bartosz Strolinski, colonel in armata poloneza, a precizat ca zburase impreuna Protasyuk la Smolensk cu trei zile inainte de tragedie, cand l-au dus in Rusia pe premierul Donald Tusk.
Verdict israelian
Mass-media israeliană a criticat versiunea oficială a autoritatilor ruse in cauzele accidentului din regiunea Smolensk. Unele publicații israeliene sunt înclinate să vadă în acest accident un „asasinat în stil Kremlin”, informează izrus.co.il, citata de mass-media internationala. Principalele surse mass-media israeliene a treia zi contestă explicațiile oficiale privind cauzele accidentului de lângă Smolensk, care a dus la moartea președintelui Lech Kaczynski și altor înalți oficiali polonezi. Multi comentatori cred că această tragedie a fost pusă la cale de Kremlin, care-l “ura” pe Kaczynski, din cauza opiniilor sale anti-ruse.
Prima dintre mass-media israeliană care a menționat o posibilă implicare a lui Putin, a fost al doilea canal ITV. „Kaczynski a fost mantaua roșie a toreadorului pentru Putin și Medvedev”, spunea în seara de 10 aprilie, editorul departamentului de știri internaționale, Arad Nir. Prezentatorul de știri a subliniat că, atât timp cât ancheta se desfășoară sub supravegherea Putin, este puțin probabil să se afle vreodată adevărul despre cauzele accidentului.
A doua zi, la 11 aprilie, toate edițiile tipărite speculau deja tema teoriei conspirației. „Polonezii, care sunt obișnuiți să se simtă înconjurați de dușmani, cu greu pot să creadă că toată conducerea politică și militară a dispărut, ca urmare a unui accident, provocat de un set tragic de circumstanțe, defecțiuni tehnice și factorul uman”, scria ziarul Yediot Ahronot. Ziarul Ha’aretz adaugă: ”În primele ore după accident în Polonia a devenit răspândită teoria a conspirației despre implicarea rușilor în accidentul de avion, pe fonul relației tensionate între Kaczynski și Putin”. Publicația Maariv a mers și mai departe, intitulându-și un articol „Mirosul lichidării”. „Moscova a promis să investigheze, Putin a devenit șef al comisiei de anchetă, dar este puțin probabil ca adevărul să iasă vreodată la iveală”, se spune în articol. Site-ul NRG al aceleiași publicații, publica: „Acuzațiile de asasinarea vizată în stil Kremlin va însoți această poveste în următorii ani, eventual întotdeauna”. Un important comentatorul politic, Ynet Atila Somfalvi, scria pe „Facebook” că “niciodată nu i-a putut suporta pe ruși şi acum aceștia sunt principalii suspecți”. Chiar și publicația religioasă Be-Hadrei Haredim, care de obicei nu acordă atenție politicii internaționale, menționa: ”Este posibil ca Rusia și conducătorii ei, care, puțin spus, nu-l simpatizau pe președintele Kaczynski, stau în spatele morții acestuia”.
Suspiciuni media
În după-amiaza zilei de 11 aprilie motivele prăbușirii avionului polonez în regiunea Smolensk a fost discutat de jurnaliștii și analiștii în domeniul afacerilor internaționale ai postului public de radio Reshet Bet. Cei mai mulți dintre cei prezenți afirmau că Putin este direct implicat în moartea președintelui Kaczynski.
La 12 aprilie ziarul Ha’aretz remarca faptul că solidaritatea Rusiei cu polonezi pe fundalul tragedie din Smolensk nu este decât o chestie de ochii lumii. Toate publicațiile în limbă ebraică au amintit în mod repetat în ultimele zile că președintele Kaczynski dus o politică externă anti-rusă, a fost unul dintre partenerii cei mai de încredere ai Statelor Unite în Europa, precum şi a sprijinit în mod activ Ucraina și Georgia în confruntarea acestora cu Kremlinul.
Nu întâmplător, într-un interviu cu ambasadorul Poloniei la Israel, Aganeshka Magdzyak-Mishevskoy, publicat la 12 aprilie în ziarul Ha’aretz, prima întrebare se referea la teoria de implicare a Rusiei în accidentul aerian. „Sunt foarte surprinsă de faptul că presa mondială pune în discuție acest subiect, deși în Polonia nimeni nu crede în teoria conspirației și nu învinuiește Rusia de cele întâmplate”, spune ambasadoarea. Oficialul a menționat că are încredere în sinceritatea lui Putin și Medvedev, când aceștia vorbesc despre durerea lor pentru victimele acestei tragedii. Cu toate acestea, este îndoielnic faptul ca declarațiile ambasadoarei să-i convingă pe israelieni că în moartea „incomodului Kaczynski” nu este implicat Kremlinul.
Minciuni rusesti
Artur Górski, deputat în cadrul Partidului Dreptate şi Justiţie din Polonia, formaţiunea fraţilor Lech şi Jaroslaw Kaczynski, acuză Rusia de accidentul aviatic de lângă Smolensk, într-un comentariu privind tragedia de lângă Katyn, publicat în ediţia de luni a cotidianului polonez Nasz Dziennik, titrează publicaţia britanică The Telegraph, preluata si de mass-media de la Bucuresti.
„Sunt convins că ruşii ne mint”, a declarat deputatul polonez Artur Górski, care a subliniat că Rusia este convinsă că pilotul Tu-154 al preşedinţiei poloneze este vinovat de accidentul aviatic în care şi-a pierdut viaţa preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, relatează The Telegraph. Partea rusă a invocat diverse motive, puse la îndoială de către deputatul polonez: ba că ar fi ceaţă şi vizibilitate redusă, ba că sistemul de navigaţie de pe aerodrom ar fi defect şi că s-ar afla în reparaţii, ba că pista este prea scurtă pentru aterizare. Exact cu o oră înainte de accident pe aerodromul Severnâi aterizase un avion cu ziarişti care urmau să participe la ceremoniile comemorative de la Katyn, reaminteşte acesta.
A doua versiune
O a doua versiune care circulă în Polonia cu privire la accidentul aviatic în care au murit şefi ai armatei şi o parte a elitei politice poloneze, este legată de controlorii de zbor de pe aerodromul rusesc, care ar fi indicat echipajului avionului prezidenţial coordonate greşite, iar acesta nu a mai reuşit să redreseze avionul pentru a lua altitudine, agăţând copacii.
„Mă tem că niciodată nu vom cunoaşte adevărul”, a remarcat parlamentarul polonez, în opinia căruia ruşii au încercat, de fapt, să împiedice participarea lui Lech Kaczynski la ceremoniile solemne de sâmbătă de la Katyn, trimiţând avionul preşedintelui Poloniei spre un aeroport de rezervă, pentru ca rangul acestor acţiuni să nu umbrească festivitatea ce avusese loc cu câteva zile înainte la Katyn, la care au participat premierul rus Vladimir Putin şi cel polonez, Donald Tusk.
„Este clar că preşedintele Kaczynski nu ar fi avut timp să ajungă la ceremoniile de sâmbătă de la Katyn de la Minsk şi mai ales de la Moscova. Atunci, aceste ceremonii nu ar fi avut niciun rang oficial şi nu ar fi anulat mesajul emis anterior de Rusia. Drept urmare, aceasta diversiune are o dimensiune politică”, a apreciat oficialul polonez, subliniind ca pilotul avionului în care se afla Lech Kazcynski nu a fost presat să aterizeze.
Musamalizare ruseasca
Imediat după accident, difuzarea informaţiei a fost restricţionată, mai ales că acest lucru a fost uşor de făcut, întrucât tragedia aviatică s-a produs pe un aerodrom militar, susţine Górski, potrivit publicaţiei britanice. Au încercat să preia informaţiile şi să deţină controlul asupra lor. Nimeni nu a fost lăsat să se apropie de rămăşiţele avionului, iar ziariştilor care aşteptau sosirea preşedintelui Poloniei le-au fost confiscate înregistrările audio, le-au fost şterse imaginile de pe camerele de filmat, iar telefoanele mobile din anumite reţele s-au oprit brusc. Cel puţin aşa ni s-a spus nouă că s-a procedat. Această blocadă informaţională nu a fost una de nepătruns, dar toate informaţiile furnizate de la locul accidentului au fost filtrate de serviciile secrete ruse, pretinde deputatul polonez.
Reuniune de urgenta
Statul Major General al armatei poloneze s-a reunit in sedinta de urgenta, sambata, dupa ce lideri de rang inalt ai armatei au murit in tragedia aviatica din Rusia. Este vorba despre o tara membra NATO, care a ramas fara presedinte, fara seful Statului Major, comandantul Fortelor Armate Poloneze, comandantul Fortelor Armate Aeriene Polonez, comandantul Fortelor Terestre Poloneze si alti demnitari de rang inalt. “Conducerea Statului Major General al armatei poloneze este in sedinta de astazi. In fata acestei crize, vor fi luate deciziile corespunzatoare”, a declarat pentru AFP purtatorul de cuvant al statului major, Dariusz Niedzielski. Conform regulilor militare poloneze, comandantii adjuncti preiau automat conducerea posturilor in astfel de situatii de urgenta, pana la numirea oficiala a unei noi conduceri. “Va fi o schimbare de generatie in armata poloneza. Este un proces care a inceput deja, dar soarta a facut ca procesul sa fie accelerat”, a declarat Lena Kolarska-Bobinska, analist polonez.
Iata cateva nume care se afla pe lista demnitarilor morti in accidentul aviatic din Smolensk, Rusia: seful Statului Major – Franciszek Gagor, seful Securitatii Nationale – Aleksander Szczyglo, comandantul Fortelor Armate Poloneze – gen. Bronisław Kwiatkowski, comandantul Fortelor Armate Aeriene Poloneze – gen. Andrzej Blasik, comandantul Fortelor Terestre Poloneze – gen. Tadeusz Buk, comandantul Fortelor Armate Speciale Poloneze – gen. Włodzimierz Potasinski, Comandantul Marinei – Andrzej Karweta.
Greseli fatale
“Liderii politici si cei militari n-ar trebui sa zboare impreuna”, a declarat un expert in domeniul aviatiei, citat de Gazeta Wyborcza. Grzegorz Holdanowicz a afirmat sambata, dupa accidentul de avion in care si-au pierdut viata presedintele polonez, lideri politici si comandanti militari de la Varsovia, ca desi nu exista regulamente care sa interzica acest lucru, demnitarii n-ar trebui sa zboare in acelasi avion. Potrivit listei victimelor, aproape toti comandantii armatei poloneze au fost ucisi in urma accidentului de avion produs sambata in apropierea aeroportului Smolensk, din vestul Rusiei.
“Intr-o clipa, Polonia si-a pierdut intreaga conducere militara”, scrie Gazeta Wyborcza, care se intreaba: “Cine a permis ca toate aceste persoane sa se afle la bordul unui singur avion?”. “Nu exista regulamente care sa interzica zborul impreuna. Presedintele si premierul n-ar trebui in mod clar sa zboare impreuna”, a declarat expertul in aviatie Grzegorz Holdanowicz. “Este o lectie care va trebui amintita in viitor. In opinia mea, ei trebuie sa zboare separat, din diferite motive. Este ingrozitor ca nu exista o alta tara in care sa se fi produs doua catastrofe in sase ani: prima data, cu elicopterul premierului (incident din decembrie 2003, in care a fost implicat elicopterul Mi-8 al fostului premier Leszek Miller, in apropiere de Varsovia) si acum cu avionul presedintelui”.
Surse din Ministerul polonez al Apararii au declarat ca “in urma catastrofei CASA, cand un avion militar s-a prabusit in nord-vestul Poloniei, in 2008, ucigand mai multi soldati, au fost date ordine clare potrivit carora comandantii unitatilor militare nu trebuie sa calatoreasca la bordul aceluiasi aparat. Mai mult, n-ar trebui sa zboare impreuna nici comandantii diferitelor arme”.
Statul Major General al armatei poloneze s-a reunit in sedinta de urgenta, sambata, dupa ce lideri de rang inalt ai armatei au murit in tragedia aviatica din Rusia. Conform regulilor militare poloneze, comandantii adjuncti preiau automat conducerea posturilor in astfel de situatii de urgenta, pana la numirea oficiala a unei noi conduceri.
Greseli de pilotaj
Echipajul avionului presedintelui polonez a ignorat de cateva ori indicatiile coordonatorului de zboruri al aerodromului din Smolensk, a declarat prim adjunctul sefului statului major al fortelor aeriene militare ale Rusiei, general-locotenentul Aleksandr Aleshin, citat de mass-media. “La o distanta de 1,5 km, controlorii de zbor au constatat ca echipajul a marit viteza verticala de coborare, ajungand sub linia de glisare. Coordonatorul de zbor a cerut echipajului sa aduca avionul in plan orizontal si, cand echipajul nu a executat manevra indicata, a ordonat pilotilor sa indrepte aparatul spre aerodromul de rezerva. Cu toate acestea, echipajul a continuat sa coboare. Din pacate, totul s-a terminat tragic”, a spus Aleshin.
El a anuntat, de asemenea, ca in zona aerodromului Smolensk, sambata au fost conditii meteorologice dificile. “Printre altele, serviciul meteo a anuntat ceata densa timp de 10 ore”, a adaugat Aleshin. Potrivit spuselor sale, echipajul a decis sa efectueze manevrele de aterizare. “Nu contravine practicii – decizia finala pentru intrarea in aterizare sau retragerea pe un aeroport de rezerva revine comandantului aeronavei”, a spus generalul. La randul sau, ministrul rus pentru situatii de urgenta, Serghei Soigu, a declarat ca avionul presedintelui Poloniei a explodat dupa cadere. Aparatul s-a prabusit la 500 de metri de pista de aterizare, dupa ce a acrosat varfurile copacilor. “A fost un incendiu, stins insa rapid de echipele de pompieri sosite imediat la fata locului”, a mentionat Soigu.
Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza mai scrie ca militarii polonezi se intreaba cine a permis “tuturor acelor oameni care au murit in avion sa zboare la bordul unui singur aparat”. Expertul pe probleme de aviatie Grzegorz Holdanowskicz a calificat accidentul “o lectie care nu trebuie uitata pe viitor”, faptul ca in Polonia nu exista reguli privind calatoriile comune. Publicatia aminteste ca, dupa accidentul avionului militar de transport CASA, s-a dispus clar: comandantii unitatilor militare sa nu zboare impreuna. “Acest lucru este valabil mai ales in cazul comandantilor de diferite trupe”, scrie ziarul. “Parca ar fi mana diavolului in aceasta tragedie, unde zeci de reprezentanti ai elitei politice si militare a Poloniei au murit in drum spre Katyn, acolo unde s-a consumat una dintre cele mai ingrozitoare tragedii din istoria poporului polonez”, scrie Vzgliad intr-un comentariu pe aceasta tema
Moartea prevestita “in gluma”
Moartea presedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, a fost “prevestita” intr-un reportaj difuzat pe data de 13 martie 2010 de postul de televiziune georgian “Imedi”, relateaza mass-media internationala. Televiziunea amintita s-a facut cunoscuta printr-un reportaj “in gluma”, care anunta ca Rusia a invadat pentru a doua oara Georgia si ca Saakasvili a fost ucis. Dar mentiona si moartea presedintelui polonez Lech Kaczynski, intr-o catastrofa aeriana, in timp ce “venea sa acorde ajutor Georgiei”. Reportajul georgian insinua ca presedintele polonez Lech Kaczynski ar putea fi ucis in urma unui accident aviatic aranjat de FSB prin plasarea unei incarcaturi explozibile. Intr-un material al acestei publicatii, sunt prezentate toate evenimentele istorice care au legatura cu relatiile ruso-poloneze, ce sprijina o astfel de ipoteza, precum si parerile expertilor care nu considera intamplatoare moartea presedintelui polonez.
Bomba GRU
Presedintele polonez decedat era recunoscut pentru actiunile dure impotriva intereselor Federatiei Ruse. Astfel, in urma cu cateva luni, contraspionajul polonez a anuntat deconspirarea unui presupus agent al GRU (Serviciul de Informatii al armatei ruse), care activa de o perioada indelungata pentru spionajul militar rusesc si locuia ilegal in Polonia de peste 10 ani. Presupusul agent a fost retinut inca in primavara anului trecut, dar despre acest caz s-a aflat abia acum, relateaza sursa citata, preluata de agentiile internationale de presa. Inainte de retinere, acesta a fost filat pe parcursul mai multor luni de ofiteri ai Directiei de contrainformatii poloneze care ulterior au fost propusi spre decorare pentru desfasurarea cu succes a operatiunii. Conform unor surse din cadrul Agencja Bezpieczeństwa Wewnętrznego (ABW), serviciul intern de informatii al Poloniei, agentul GRU s-a aflat in contact cu un numar important de politicieni polonezi, apartinand intregului spectru politic de la Varsovia, precum si cu diplomati din diferite state, acreditati in Polonia. Oficialii ABW au refuzat sa confirme identitatea contactelor politice ale agentului GRU, provocand intense speculatii din partea opozitiei parlamentare, care a solicitat instituirea unei comisii de ancheta parlamentare, care sa investigheze cazul, cerere refuzata de Guvernul polonez. La randul sau, conducerea Służba Kontrwywiadu Wojskowego (SKW-serviciul militar de contrainformatii al Poloniei) a refuzat sa comenteze dezvaluirile din presa.
Polonez sub acoperire
Cetateanul rus retinut vorbeste la perfectie limba polona, avea o casa proprie si era patronului unei firme nu prea mari, dar cu un spectru larg de activitate, intre care si comercializarea dispozitivelor de ochire pentru armele de vanatoare, relateaza mass-media locala, citata de presa de la Bucuresti.
Desfasurarea fortelor de ordine, ca in filme, la domiciliul sau, l-a luat prin surprindere pe agentul rus, care a incercat sa opuna rezistenta. Asupra sa au fost gasite echipamente speciale destinate transmiterii de mesaje criptate. Potrivit surselor ziarului, agentul nu intrase in contact cu Ambasada Rusiei din Polonia, care cel mai probabil nu avea cunostinta de existenta acestuia. La randul sau, procurorul adjunct al Varsoviei, Robert Majewski, a confirmat ca un dosar penal pentru spionaj se afla in derulare. El a refuzat sa ofere vreun detaliu, invocand secretul anchetei, insa a specificat ca in curand va fi finalizat actul de acuzare, fara insa a nominaliza niciun cetatean sau oficial polonez. Potrivit Dziennik Gazeta Prawna, despre agentul GRU deconspirat au stiut pana de curand numai cateva persoane, intre care presedintele si premierul de la Varsovia.
Surse din serviciile secrete de la Varsovia, citate de mass-media locala, presupun ca esecul agentului din Polonia a fost unul din motivele demisiei in aprilie 2009 a directorului GRU, Valentin Korabelnikov. Mass-media rusa precizase la timpul respectiv ca acesta si-ar fi prezentat singur demisia, deoarece nu ar fi fost de acord cu reforma armatei ruse in curs de desfasurare.
Decapitare prin restructurare
Polonia nu este la primul scandal major de spionaj in care este implicat GRU, in 2007, Seimul (parlamentul) polonez a decis desfiintarea Serviciilor de Informatii Militare – WSI (Wojskowe Służby Informacyjne) si inlocuirea lor cu doua noi servicii, de Informatii si Contrainformatii Militare, in urma unui raport care detalia relatiile secrete dintre WSI si GRU. Pe 16 februarie 2007, dupa lichidarea WSI, o Comisie de Verificare a intocmit un raport si a sesizat parchetul. Presedintele Lech Kaczyński a decis publicarea raportului, revelatiile acestuia provocand un scandal politic si diplomatic considerabil la Varsovia si in alte capitale, provocand demisia a zeci de diplomati, oficiali militari si ai serviciilor de informatii poloneze.
Conform raportul comisiei, care a fost condusa de ministrul adjunct al Apararii din acea perioada, Antoni Macierewicz, WSI au luat nastere, in 1991, din serviciile speciale ale armatei, spionajul militar, precum si servicile de contrainformatii ale armatei. Pe atunci, acestea numarau aproape 10.000 de agenti. Aproape 2.500 de colaboratori erau plasati in institutii centrale administrative si economice ale tarii, de la licee si universitati, spitale, institutii de cercetare, pana la cluburi sportive, redactii de ziare, hoteluri si servicii de taxi.
Printre cele mai grave acuzatii aduse de raport se afla neluarea de masuri adecvate fata de penetrarea WSI de catre serviciile de spionaj rusesti, relata mass-media de la Bucuresti. S-au inaintat parchetului spre cercetare cazuri de spionaj impotriva intereselor de aparare ale Republicii Polone, dezvaluirea de secrete de stat, inducerea in eroare a organelor de stat poloneze prin transmiterea de informatii false de importanta esentiala pentru Republica Polona. Raportul acuza WSI ca nu si-au indeplinit obligatiile legale, iar in toata perioada existentei lor, WSI nu au fost in stare sa prinda nici un singur spion rus. Una dintre cauzele acestei situatii este politica de cadre, dominata de ofiteri scoliti in URSS, la KGB si GRU, baza fireasca de recrutare pentru serviciile speciale din Est.
Trafic de arme
Raportul semnaleaza folosirea proprietatii de stat in scopul obtinerii ilegale de mijloace de finantare, coruptie, vanzarea de informatii confidentiale. O dezvaluire importanta se refera la implicarea WSI in traficul cu arme, in legatura cu mafia rusa si cu grupari teroriste arabe. Sunt prezentate operatiuni care au avut drept rezultat vanzarea de arme catre tari aflate sub embargo ONU, inclusiv Irak, Siria, Republica Islamica Iran. Totodata, WSI s-ar fi implicat, conform raportului, si in activitati economice ilegale, prin influentarea unor licitatii si, nu in ultimul rand, influentarea pietei de combustibili si energie. Raportul sustine ca WSI au avut cunostinta si au tolerat activitati ilegale ale mafiei combustibilului, ba chiar ca militari ai WSI au constituit principalele focare ale mafiei. Raportul acuza WSI ca nu au raportat informatiile privind amenintarile energetice, dimpotriva, chiar au protejat activitatea infractionala a serviciilor si mafiei ruse care aveau ca scop distrugerea si preluarea sectorului energetic polonez.
Raportul mai reproseaza WSI folosirea aparatului vechii securitati comuniste SB, utilizarea de agenti, fosti lucratori SB, dovediti ca avand un trecut compromitator. WSI s-ar fi ocupat si de stergerea urmelor fostelor servicii comuniste. Raportul arata ca, dupa infiintarea Institutului Memoriei Nationale (CNSAS-ul polonez), in cadrul WSI s-a realizat un plan de distrugere si ascundere de documente. Comisia de Verificare a scos la iveala peste 1.000 de documente ascunse, care ar fi trebuit predate IPN deja de multi ani.
Politie politica
WSI, spune raportul, s-au ocupat de infiltrarea partidelor politice, mai ales a cercurilor politice de dreapta, printre altele, ar fi organizat activitati operative fata de fratii Jarosław si Lech Kaczyński, cu scopul dezintegrarii partidului Alianta de Centru, operatiune care s-a desfasurat din 1990 pana in 2001. O alta importanta directie de actiune a fost recrutarea de agenti printre jurnalisti, infiltrarea mass-media si influentarea opiniei publice. Conform informatiilor de presa, WSI aveau infiltrati in mass-media 115 agenti, pentru comparatie, din audierile Comisiei a reiesit ca de acoperirea contrainformativa a unitatilor militare de la granita de nord-est se ocupau la WSI numai doua persoane. Intre agentii WSI din presa, se numara sefi de redactie, membri ai consiliilor de administratie, directori de televiziuni, redactori etc. Raportul numeste printre colaboratorii WSI si pe cunoscutul publicist Andrzej Grajewski, fost sef al Colegiului Institutului Memoriei Nationale.
O consecinta spectaculoasa a publicarii raportului a fost chemarea la Varsovia a patru ambasadori, demisi ulterior. Sefa diplomatiei poloneze, Anna Fotyga, a confirmat aceasta stire, spunand ca este vorba de consultari. Presa poloneza sustine ca cei patru diplomati sunt ambasadorul din Austria, seful misiunii din Turcia, ambasadorul din Kuweit si cel din China.
Raport contestat
SLD, partidul social-democrat, fost comunist, sustine ca raportul contine informatii neadevarate, ca dezvaluie numele unor ofiteri WSI care participa la misiuni ONU si ca a fost publicat cu incalcarea legii. SLD cere constituirea unei comisii a Seimului care sa cerceteze culisele aparitiei raportului. Partidul liberal Platforma Cetateneasca sustine aceasta idee, fiind nemultumit de dezvaluirea unor agenti WSI activi, pe care a calificat-o drept “amatorism”. Liberalii au sustinut insa lichidarea WSI. Premierul Jarosław Kaczyński atribuie valul de critici din presa chiar sistemului care apara WSI. El considera ca “o parte semnificativa a media intra intr-un rol complet diferit decat cel care ar trebui indeplinit de media in conditii democratice”.
Constatarile raportului, desi de o mare gravitate si insemnatate, nu sunt chiar cu totul surprinzatoare, mass-media poloneza reluand periodic problematica colaborarii ilegale dintre serviciile de informatii poloneze si cele ale Federatiei Ruse.
Vitalie GONCEAROV
Cel mai mare pericol la adresa Gazprom, exploatarea intensa a imenselor rezerve de gaze naturale recent descoperite in Polonia, a disparut odata cu moartea lui Lech Kaczynski.
Marta, fiica lui Lech Kaczynski, lângă sicriul tatălui său
