Monitorul de Vrancea a publicat azi, cand au inceput la Bucuresti lucrarile Sfantului Sinod, o stire privind situatia de la Poiana Marului. O redau aici:
“Credincioşi din şase comune vrâncene şi din alte şapte din judeţul Buzău, alături de primarii lor, au trimis o scrisoare Patriarhului României prin care-i solicită acestuia sprijinul pentru ca Macarie Beşliu (foto) să nu fie mutat de la Mănăstirea Poiana Mărului. „Preafericite Părinte, vă rugăm din suflet să citiţi cu atenţie această scrisoare şi să veniţi la Mănăstirea Poiana Mărului din comuna Bisoca, judeţul Buzău, să verificaţi care sunt motivele destituirii prea bunului Părinte Macarie şi a mutării sale fără niciun temei, fapt care duce la încălcarea gravă a Testamentului Cuviosului Vasile, cu mari riscuri de a zădărnici încrederea credincioşilor în Biserica oficială“, se arată în scrisoarea trimisă Patriarhiei.
În scrisoare, oamenii au povestit mai marilor bisericii române despre toate faptele mari realizate de Părintele Macarie, care după părerea lor ar trebui să rămână la locul său, motivat şi de faptul că ar fi avut o activitate ctitoricească nu numai în mănăstire, ci şi în împrejurimi. Astfel, Macarie a ajutat la renovarea Bisericii din comuna Jitia şi a construit din temelii Biserica din satul Dealul Sării, din aceeaşi comună. De asemenea, a cumpărat teren în comuna Vintileasca, în punctul Monteoru, în munţi, unde a pus temelia unui schit de călugări. Acum însă, Episcopia Buzăului ar dori să transforme Mănăstirea Poiana Mărului din mănăstire de călugări în mănăstire de maici pe motiv „că aceşti vieţuitori nu au prea multe flori prin curte“. Oamenii cred şi spun şi în scrisoarea înaintată Patriarhiei, că Episcopia doreşte „nişte măicuţe pe post de cameriste în acest colţ de rai, pe care ar vrea să-l transforme în casă de protocol a Episcopiei“. Cum cre-dincioşii nu mai doresc niciun fel de violenţă, aşa cum s-a întâmplat în luna iulie a anului trecut, apelează cu o ultimă speranţă la Patriarh.”, scrie Mioara Robu in Monitorul de Vrancea.
Interesandu-ma la primarii solidari cu Parintele Macarie si credinciosii de la Poiana Marului am aflat ca scrisoarea a fost remisa Patriarhului si fiecarui membru al Sfantului Sinod, in speranta ca ruga acestora va fi ascultata si nu vor urma tulburari si proteste violente, cum s-au inregistrat anul trecut. Totodata am obtinut Apelul catre PF Daniel, pe care il public, integral, mai jos:
Scrisoare a credinciosilor de la Poiana Marului in apararea Parintelui Macarie si a lucrarii sale
Prea Fericirii Sale, Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi preşedintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Prea Fericite Părinte Patriarh,
Cu fiască supunere, noi, fii ai Bisericii strămoşeşti, cetăţenii din comunele Jitia, Chiojdeni, Dumitreşti, Nereju, Andreiaşu, Reghin – Judeţul Vâlcea şi comunele Mânzăleşti, Lopotari, Vintilă – Vodă, Valea Salciei, Cernăteşti, Beceni, Bisoca – Judeţul Buzău, împreună cu primarii noştri, vă aducem la cunoştinţă, că am aflat cu îngrijorare de hotărârea luată în Sfântul Sinod, la propunerea Episcopiei Buzăului, de a schimba Mănăstirea de la Poiana Mărului, din mănăstire de călugări în mănăstire de maici.
In urma cu un an, o decizie similara, ramase nepusa in aplicare, a starnit violente la adresa oficialilor Episcopiei si, pentru ca dorim sa preintampinam ca starea de tensiune sa creasca in randul credinciosilor, va solicitam sa va aplecati asupra rugamintilor si lamuririlor noastre.
Prea Fericite Părinte, vă rugăm din suflet să citiţi cu atenţie această scrisoare şi să veniţi la Mănăstirea Poiana Mărului din comună Bisoca, judeţul Buzău, să verificaţi care sunt motivele destituirii prea bunului Parinte Macariei si a mutării sale fără niciun temei, fapt care duce la incalcarea grava a Testamentului Cuviosului Vasile, cu mari riscuri de a zadarnici increderea credinciosilor in Biserica oficiala. Caci cine poate incalca pe fata cuvantul unui Sfant? Noi, cei de aici, stim care este adevarul si va invitam sa-l gasiti si Prea Fericirea voastra, alaturi de noi. Mai stim sa ne aparam si dreptatea cu dragoste si credinta in exemplul Mantuitorului si al inaintasilor nostri, aparatori ai Ortodoxiei si nevoilor neamului romanesc, drept pentru care va informam:
Această mănăstire, leagăn al spiritualităţii şi culturii romaneşti, a fost înfiinţată şi dezvoltată de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, pentru a cărei sfinţită vieţuire Biserica Ortodoxă Română a hotărât să îl canonizeze. În testamentul sfinţiei sale a hotărât ca această mănăstire să fie până la sfârşit numai de călugări, dorinţă ce i-a fost îndeplinită până în zilele de astăzi, de aproape 300 de ani, cu exceptia unei mici perioade din timpul regimului communist. Prea Fericirea Voastră, noi, fii Bisericii neamului, nu intelegem de ce tocmai Sfantul Sinod doreste să-i încălce ultimul cuavnt şi să o transforme în mănăstire de maici si ne temem ca aceasta decizie pripita a fost luata fara cunostinta asupra testamentului Cuviosului Vasile. Cum este posibil ca un întâistătător al unei Biserici Ortodoxe să nu autentifice, poate din greseala sau din graba, sfinţenia unui cuvios canonizat în propria-i Biserică? Pentru că, să ne iertaţi, din moment ce i se încălca hotărârile şi testamentul, atunci înseamnă că Prea Fericirea Voastra si Sfantul Sinod risca sa nu îl mai considere sfânt. Oare ce ar zice celelalte Biserici surori Ortodoxe de o astfel de faptă de necinste a propriilor sfinţi?
Aici, dupa cum poate stiti, nu a fost mănăstire de maici decât în perioada comunistă, când erau trei măicuţe vârstnice, care se ocupau doar de administrarea mănăstirii, nefăcând slujbe. Din anul 1990, această mănăstire şi-a reluat activitatea ca mănăstire de călugări, prin numirea ca Stareţ şi preot duhovnic a preacuviosului protosinghel Macarie Beşliu, un fiu al acestor meleaguri, cu multă dragoste de Dumnezeu, care a reuşit să continue activitatea duhovnicească începută de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, şi să facă din Mănăstirea Poiana Mărului un mic si sfant “Athos al României ortodoxe”.
Sfinţia sa la început a fost singur, dar apoi i-au urmat mai mulţi ucenici în mănăstire, pe care i-a educat şi le-a transmis dragostea în Dumnezeu. De 20 de ani este stareţ demn şi duhovnic intelept al acestei mănăstiri, si a reusit prin truda sa si a celor care l-au ajutat, sa dezvolte această mănăstire, prin construirea unei noi biserici, cu hramul Sf. Ilie, pe lângă cele vechi de 250 de ani, care sunt clasificate drept monumente istorice grupa A. A construit la Poiana Mărului o trapeză pentru călugări şi o casă cu etaj, cu 7 camere şi grupuri sanitare, pentru oaspeţi, a modernizat vechiul pavilion, a făcut grupuri sanitare, instalaţii electrice în acestea, a terminat un gard de piatră, înalt de doi metri pe o lungime de 200 de metri.
Această sfanta Mănăstire, Poiana Mărului, a primit în octombrie 1998 vizita Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi a Prea Fericitului Patriarh Ignatie al IV-lea al Antiohiei, care au rămas pe deplin mulţumiţi de ordinea şi de disciplina, precum şi de bună gospodărire a acestei Mănăstiri.
Si de aceea, cu multa mirare am constatat ca Prea Sfinţitul Epifanie Norocel vrea să o transforme în mănăstire de maici, pe motiv că aceşti vieţuitori “nu au prea multe flori” prin curtea Mănăstirii, deşi aceasta este plină de flori naturale crescute la tot pasul. Tare ne temem ca PS Epifanie isi doreste niste maicute pe post de cameriste in acest colt de rai pe care ar vrea sa-l transforme in “casa de protocol” a Episcopiei. Romanii nu sunt prosti. Motivele nu sunt floricelele, iar noi nu suntem dispusi sa inghitim prea usor pretextele unui Episcop, care a mai avut si relatii pacatoase cu Securitatea, pe care nu i le judecam noi si il iertam, dar nici nu stim daca le-a spalat de atunci si pana azi.
Pentru ca ne temem ca nu sunteti pe deplin informat, vrem sa va mai spunem ca Părintele Macarie a avut o activitate deosebită ctitoricească şi misionară, nu doar în mănăstire ci şi în împrejurimi. A ajutat la renovarea Bisericii din comuna Jitia, judeţul Vrancea; a construit din temelii Biserica din satul Dealul Sării, comuna Jitia din judeţul Vrancea, Mănăstire ce se afla în stadiul de pictură; de asemeni în acest ansamblu monahal a construit şi un pavilion şi locuinţe pentru viitorii monahi şi monahii. În satul Şindrila, comuna Bisoca din judeţul Buzău, a ajutat la construirea unei biserici de la temelii. În satul Sările, comuna Bisoca din judeţul Buzău, a renovat complet Biserica şi a construit o casă parohială cu 5 camere. Nu in ultimul rând, vă aducem la cunoştinţă că în comuna Vintileasca din judeţul Vrancea, în punctul Monteoru, departe, între munţi, a cumpărat teren şi a pus temelia unui schit de călugări. Acest schit este în munţi, la o distanţă de 8 km în pădure. Aici, destoinicul părinte Macarie, a construit două biserici, un pavilion şi case pentru călugări şi de asemeni a construit un gard care împrejmuieşte schitul şi un lac cu peşti, în vârful munţilor.
Acestea sunt lucruri incredibile realizate de un singur om, care a avut timp şi de rugăciune şi de muncă. Pentru toate acestea a fost elogiat de Preasfinţitul Episcop cu toate ocaziile şi înălţat la rangul de Protosinghel.
Pentru daruirea sa fata de popor si Biserica, Parintele Macarie a ajuns cunoscut atât în zonele noastre din Buzău şi Vrancea, cât şi în toată ţara, de unde vin anual zeci de mii de oameni la spovedanie si rugaciune. Parintele este un om blajin, cărunt, cu faţa şi mâinile ridate de atâta muncă, nevoinţă şi rugăciune.
Acum însă iata ca s-a abătut o astfel de ispita asupra sfinţiei sale şi este obligat de Episcopia Buzăului să părăsească Mănăstirea Poiana Mărului şi să se mute, la ordinul Episcopului, ca egumen tocmai la Monteoru, lăsând în urmă nemulţumirile noastre de a pierde un asemenea om, care ne-a format duhovniceşte şi ne-a alinat suferinţele şi necazurile.
Prea Fericite Părinte, nu credem că ar fi rău să veniţi să vedeţi dacă ce scriem si stim noi, sute de mii de oameni ai locului si din intreaga tara, sunt adevăruri şi încă alte fapte minunate ale acestui părinte, ştiute sau neştiute de noi, care nu au încăput aici.
Răutate există în lumea aceasta şi a existat, dar ca acum poate niciodată. Ca să muţi un om de aşa valoare morală şi duhovnicească şi să negi toată munca şi nevoinţa lui, pare nu o nedreptate ci un mare păcat.
Nu se gândesc cei de la Episcopia Buzăului, în frunte cu Preasfinţitul Epifanie, că Mănăstirea Dealul Sării care nu este încă terminată, va ajunge o ruină fără stareţul Macarie şi chiar şi Mănăstirea Poiana Mărului, unde este un loc de pelerinaj a sute de mii de oameni?
Marea noastră temere a fost dintotdeauna că pe stareţul Macarie de la Poiana Mărului îl vor lua si promova într-o funcţie de conducere la Episcopia Buzăului, dar nicidecum că îl vor detrona şi muta dintr-un loc într-altul ca pe un deţinut politic. Se conformeaza Biserica stramoseasca cu noua societate in care traiam, in care adevaratele valori, umane si nationale, sunt aruncate in mlastina disperarii si scufundate pana peste cap in noroi, in timp ce tradatorii neamului sunt pusi sa ne dea lectii de moralitate?
Prea Fericite Părinte, vă rugăm din suflet să citiţi cu atenţie această scrisoare şi să veniţi la Mănăstirea Poiana Mărului din comună Bisoca, judeţul Buzău, să verificaţi care sunt motivele acestei destituiri şi mutări fără niciun temei, şi apoi să luaţi o decizie pe care noi o vom analiza cu toata buna cuvinta.
Ştim că nu avem dreptul să ne amestecăm în treburile Bisericii, dar fără noi, simpli credincioşi, ce ar face Biserica pe care noi o iubim şi o susţinem? Oare Biserica Ortodoxă înseamnă Partidul Comunist, astfel încât să excludă orice comunicare între Conducători şi cetăţeni? Oare Hristos nu a venit să ne vestească legea iubirii? Oare nu asculta El păsurile oamenilor şi comunica cu dragoste cu ucenicii Săi? Oare Hristos era nemilostiv şi cu principii dictatoriale? Noi avem datoria să fim smeriţi ascultători, în măsura in care şi Preacuvioşiile Voastre vă supuneţi canoanelor şi Tradiţiei Bisericeşti. Dar ce ascultare să dăm noi unor ierarhi care necinstesc vieţile, predaniile şi hotărârile Părinţilor noştri, în loc ca să se teama de blestemele ce se abat asupra călcătorilor de testamente ale Sfinţilor noştri Părinţi?
Vă rugăm să ţineţi cont şi de dorinţele noastre, ca unii ce am contrbuit atât sufleteşte cât şi trupeşte la consolidarea acestei mănăstiri şi să vă schimbaţi decizia cu privire la mutarea Părintelui Macarie şi să vă aplecati asupra hotărârii Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, care a pecetluit ca acest schit să rămână de călugări.
Nici unul dintre noi nu doreste sa se mai ajungă la violenţele şi la protestele din luna iulie a anului trecut, când, unul din consilierii episcopali a fost, regretabil, agresat fizic de mulţimea de sute de credinciosi, care baricadaseră Mănăstirea gata de a o apara cu pretul vietii chiar si in fata jandarmilor adusi de Episcopie. Ca primari ce suntem am intretinut un dialog constant cu Jandarmeria Romana si stim ca este alaturi de dreptatea noastra, “caci cu noi este Dumnezeu, Dumnezeu mare stapanitor, Domn al pacii”.
Aşteptăm cu maximă urgenţă răspunsul şi măsurile luate, pentru ca situaţia să nu se înrăutăţească şi să asistăm la violenţe şi mai mari la Poiana Mărului sau la Episcopia Buzăului, şi a pentru a nu aduce o nouă atingere Bisericii Ortodoxe, deoarece şi în zonele noastre s-au dezvoltat mult bisericile pe stil vechi şi abia aşteaptă să-şi atragă credincioşii nemulţumiţi de la noi. Speram ca nu acesta este planul lui PS Epifanie sau, Doamne fereste!, al vreunui drac varat in Biserica! Presa care ne contacteaza zilnic doreste sa le oferim informatii cat mai proaspete si ne-am bucura sa o informam ca Prea Fericirea Voastra a ascultat si de vocea poporului ortodox din acest colt de rai al pamantului romanesc.
Cu nădejde în Bunul Dumnezeu şi cu încrederea că ne veţi ajuta, vă sărutăm dreapta şi vă cerem binecuvântarea, noi, smeriţii creştini ortodocşi.
Pentru contactare vă dăm două adrese:
- Primarul comunei Jitia, judeţul Vrancea – Noaptes Gheorghe – 0761649228
- Primarul comunei Bisoca, judeţul Buzău – Beşliu Gheorghe – 0762690405
