1 octombrie, orele 22.
“O să piară Ierusalimul prin români şi o să fie altul nou. O să piară şi va veni Domnul Iisus Hristos. Va pieri, va pieri…”
“Anticipările pieirii Ierusalimului prin români; sunt destule semne pentru pieirea Ierusalimului; gata, gata, o să piară Ierusalimul prin români şi apoi o să vină Domnul Iisus Hristos! Gata, gata, gata...”
4 octombrie (între orele 22-23,30)
“… Să ieşim de aici! N-are rost să rămânem aici! Să ieşim de aici la har şi la adevăr… Vorbim despre Tine, Doamne!… Nu mai vrem să rămânem aici… Nu mai suntem în somn!… Ne sculăm din somn, ne sculăm de aici!... Hai să ne sculăm!... Hai să ne sculăm!... Maica Domnului, să ieşim de aici!… Maica Domnului, nu mai vrem să rămânem aici!… Nu mai vrem să rămânem în somn!… Până când să rămânem aici?… Nu mai vrem să rămânem aici!… Plini de har şi de adevăr!… Vrem să ne sculăm plini de har! Plini de har şi de adevăr!… Avem şi noi haine?… Plini de har şi de voinţa de a vorbi şi de cuvântul adevărului!… Plini de har!... Hai, hai, hai să ne sculăm!… Hai să ne trezim!… Hai să vorbim!... Hai să vorbim!... Hai să vorbim!... Hai, haide, Doamne… Hai, hai să vorbim!… Hai să vorbim!... Hai, hai, haide, Doamne!... Hai… hai… hai…”
După miezul nopţii, marţi, 5 octombrie, 1993, la orele 0,35, Părintele Dumitru Stăniloae şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, strămutându-se la cereştile locaşuri.
Din Arhimandrit Ioanichie Bălan – Omagiu memoriei Părintelui Dumitru Stăniloae
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu