Aurescu a argumentat necesitatea ca instanta de la Haga sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ intrebarii puse de Adunarea Generala - daca declaratia de independenta a institutiilor provizorii de administrare autonoma din Kosovo este conforma cu dreptul international -, ci problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze se refera, in viziunea Romaniei, la a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat.
De asemenea, Bogdan Aurescu a mai aratat ca acceptarea ideii ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international, ca integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state, iar actorii non-statali nu ar fi obligati sa o respecte ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta: „...aceasta ar duce la consecinte extrem de severe pentru ordinea juridica internationala. Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (...) Aceasta concluzie nu poate fi acceptata. Interdictia secesiunii unilaterale este unul dintre (...) elementele integritatii teritoriale”, a spus Aurescu in fata judecatorilor. Delegatia Romaniei a argumentat, astfel, ca principiile integritatii teritoriale si suveranitatii reprezinta pilonii fundamentali ai dreptului international, de la care nu se poate deroga.
Secretarul de stat roman a mai spus ca ca declararea independentei Kosovo incalca rezolutiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, care impun ca statutul final al Kosovo sa se bazeze pe un proces politic fundamentat pe negocierile si acordul celor doua parti implicate. „Consiliul de Securitate nu putea in niciun caz sa impuna unui stat sa accepte secesiunea unei portiuni din teritoriul sau in absenta unui acord intre partile interesate”, a subliniat reprezentantul Romaniei.
Echipa Romaniei la Haga in procesul Kosovo Foto: MAE |
Asa numita „secesiune-remediu”, adica existenta unei exceptii de la aceasta regula – respectiv in cazul in care locuitorii unor parti a statelor existente sunt supusi unor incalcari grave ale drepturilor omului, este o institutie controversata si contestata in dreptul international. Oricum, situatia provinciei Kosovo la „data critica” – respectiv 17 februarie 2008, data proclamarii unilaterale a independentei – nu era de o astfel de natura incat sa justifice „secesiunea-remediu”.
In final,Dinescu a prezentat concluziile rezultand din pledoariile scrise si orale ale Romaniei, care conduc la constatarea ca, in viziunea Romaniei, declaratia de independenta a Kosovo nu este conforma cu dreptul international.
Pledoariile scrise si cele orale au fost pregatite de o echipa de diplomati juristi din MAE roman, care include si fosti membri ai echipei care a participat la procesul de delimitare maritima in Marea Neagra. Astfel, pe langa cei doi pledanti, din delegatia romana au facut parte: Calin Fabian, ambasadorul Romaniei la Haga, Ion Galea, director in cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE, Irina Nita, consilier juridic in cadrul ambasadei Romaniei la Haga, Alina Orosan si Felix Zaharia, diplomati in cadrul Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE.
Sursa:
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu