Arhivele împotriva comunismului. COPIII BASARABIEI LA CHEREMUL BOLŞEVICILOR

Dacă e vreme de pace sau de război, dacă ninge sau plouă, dacă locuim într-o ţară bogată sau în Moldova; în toate timpurile viaţa continuă, oamenii trăiesc, se îndrăgostesc, se căsătoresc, nasc copii, îi cresc, îi învaţă şi-i ocrotesc de toate relele ...

Prezentul studiu este o contribuţie modestă asupra situaţiei copiilor din Basarabia după ce a fost ocupată de armata sovietică în 1944. Dacă până atunci copiii mergea cu părinţii la Biserică, erau educaţi să poarte respect părinţilor şi în general celor vârstnici, după 1944 copiii Basarabiei au avut de suferit un impact moral esenţial.

Copiii, care s-au născut în ajunul şi în mersul ultimului război mondial, au avut de înfruntat mai multe greutăţi, decât predecesorii lor. În primăvara şi vara anului 1944 armatele sovietice au ocupat Basarabia şi prin autorităţile lor au impus românilor din părţile locului un mod nou de viaţă, străin, în majoritate bazat pe minciună şi violenţă. Limba română începe să fie numită moldovenească, sistemul capitalist este înlocuit cu cel socialist. Religia este scoasă din şcoli şi instituţiile publice, paralizând în acest fel viaţa spirituală a societăţii. De peste Nistru vin o sumedenie de „specialişti” cu studii primare sau şi fără de acestea în majoritate ruşi, ucraineni şi evrei, care nu cunoşteau nici limba romănă nici obiceiurile oamenilor din părţile locului.

În afară de faptul că în 1940 teritoriul Basarabiei a fost mutilat la maxim şi dăruit Ucrainei, sunt schimbate sau schimonosite denumirile localităţilor şi numele oamenilor. Astfel, Ion este înscris în documente Ivan, Tudor devine Fedea, Maria-Maşa, Marusia sau Musea; satul Mihai Viteazul începe să fie numit Mihailovca. Acestea sunt doar câteva exemple din unele schimbări bolşevice. În scopul de a izola pe băştinaşi de ceilalţi şi a stârni ura minoritarilor faţă de localnici, autorităţile sovietice au întocmit un mecanism bine pus la punct. Denumirea localităţilor româneşti din Basarabia a fost schimbate în denumiri ruseşti, iar denumirile germane ale unor sate de colonişti schimbate în denumiri româneşti. Toţi românii Basarabiei în actele stării civile sunt înregistraţi ca moldoveni. Celor la care nu le conveneau schimbările socialiste, erau daţi dispăruţi sau deportaţi.

Cel mai sălbatic dintre toţi dictatorii ruşi era, printr-o ironie a soartei, un străin, nu un rus, Iosif Visarionovici Djugaşvili, mai cunoscut în lume sub numele de Stalin. Nu era un om învăţat – nu era un mare orator, ca Troţki, nici un talent militar, ca Blucher. Stalin ştia doar, mai bine decât oricine altcineva, care este valoarea teroarei. El a ridicat-o la rangul de dogmă de stat. Ea a devenit raţiunea de a fi a statului sovietic şi sursa progresului său. El a cumpărat filosofi de partid pentru a-i învăţa pe copii cât de dulce era să moară pentru el şi cât de generos era ca un om să-şi sacrifice viaţa pentru generaţiile care urmau să vină. Copiilor ei le spuneau că trebuie să înveţe să urască – şi ei au început să creadă aceasta. Au fost învăţaţi să-şi denunţe părinţii ( punând ca exemplu „isprăvile eroice” ale lui Pavlic Morozov – Al.M. ) - şi acesta a devenit crezul lor. Au fost învăţaţi că minciuna este o virtute când serveşte interesele partidului – şi ei au acceptat orbeşte aceasta ca pe un articol de credinţă.

Această nouă religie a fost inoculată în sângele tinerilor generaţii din momentul când copiii începeau să se orienteze în viaţă. Şi o vreme s-a părut că lucrurile mergeau astfel. Copiii îşi urau părinţii, femeile îşi urau soţii, şi cei bravi îi denunţau poliţiei (nkvd-ului – Al.M.) secrete pe care „trădătorii” care îndrăzneau să pună la îndoială adevărul care le era spus . [1]

Tânăra generaţie era învăţată să vadă în feţele bisericeşti nişte elemente suspecte, oameni periculoşi. Comuniştii încercau să-i înveţe pe elevii mici cele „ zece porunci” comuniste:



Sursa şi continuare: www.tribuna-basarabiei.ro

Martiri şi sfinţi pe pământ românesc - Filippos, Zoticos, Attalos şi Kamasis

"La 4 iunie, Martirologiul siriac indica pomenirea la Noviodunum a martirului Filip, la care Martirologiul hieronymian adauga pe Zoticus, Attalus, Euticos (Evtichie), Kamasis, Quirinus (Quirina), Iulia, Saturnina (Saturnius), Galdunus, Ninnita, Fortunio si alti 25, ale caror nume nu ni se arata 80. Patru din grupul acestor martiri si anume: Filippos, Zoticos, Attalos si Kamasis - pe care aghiografii ii identificau pina nu de mult cu diferiti martiri din alte parti 81, suntnt de fapt martirii locali, de la Noviodunum, ale caror oseminte s-au descoperit de curind (septembrie 1971) in martyrion-ul (cripta) de sub altarul bazilicii paleocrestine din satul Niculitel (la 10 km sud de Noviodunum (Isaccea de azi), de unde au fost duse la minastirea Cocoş, din apropiere, unde se afla acum 82. Desi au patimit la Noviodunum, numele lor indica o provenieinta orientala, probabil microasiatica, dar pot fi foarte bine si din Moesia, Tracia ori alta dintre provinciile sud-dunarene ale imperiului roman. Dupa parerile istoricilor si arheologilor romani cei mai competenti, ei au suferit moarte martirica in persecutia lui Diocletian si Galeriu (303-304) ori cea a lui Liciniu (319-323), din care provin majoritatea martirilor din Scitia Mica si din orasele de la sudul Dunarii, unde stim ca aceste ultime persecutii au fost deosebit de violente. Fie ca au fost inmormintati de la inceput la Niculitel, fie ca au fost adusi aici mai tirziu, spre a fi feriti de furia devastatoare a gotilor si a hunilor, peste mormintul lor comun s-a construit - probabil in a doua jumatate a secolului IV ori la inceputul secolui urmator - martyrion-ul descoperit acum (pe peretii caruia sunt inscrise si numele lor) cu bazilica de deasupra lui 83. E foarte putin probabila ipoteza mortii lor martirice in timpul persecutiei lui Atanaric (a doua jumatate a secoluli IV), in Gotia (Dacia Traiana), de unde ar fi fost adusi si inmormintati in dreapta Dunarii 84. Intemeiati pe confirmarea existentei celor patru martiri de la Noviodunum prin senzationala descoperire a osemintelor lor la Niculitel, credem ca nu avem nici un motiv sa ne indoim de adevarul istoric al informatiilor date de vechile martirologii; presupunem deci, ca si ceilalti martiri pomeniti in ele la 4 iunie si enumerati aci sunt tot martiri locali, care au patimit odata cu cei patru, in persecutia lui Diocletian (303-305) sau in cea a lui Liciniu (319-320)."

80. Pentru acest grup, vezi izvoarele citate si interpretate corect la I. Barnea, Martyrion-ul de la Niculitel, in rev. "Biserica Ortodoxa Romana", 1973, 1-2, p. 220-221; Acelasi, O importanta descoperire arheologica..., p. 73. Cf. si C. Erbiceanu, Ulfila... p. 79 (cu unele deformatii de nume).

81. Vezi, de ex., J. Zeiller, op. cit., p. 119 si H. Delehaye, Saints de Thrace..., p. 273; Acelasi, Coment, la Mart. Hieronymian din ed. H. Quentin, Bruxelles 1931, p. 302-304.

82. Literatura principala despre acestia, publicata pina acum: V. H. Baumann, Bazilica cu "martyricon" din epoca romanitatii tirzii descoperita la Niculitel, in "Bulet Monum. Ist. 41(1972), nr. 2, p. 17-26; Pr. Prof. I. Ramureanu, Martirii crestini de la Niculitel, descoperiti in 1971, in rev. "Biserica Ortodoxa Romana", an. 1973, nr. 3-5, p. 464-471; I. Barnea, Martyrionul de la Niculitel, in rev. "Biserica Ortodoxa Romana", 1973, 1-2, p. 218-228; Acelasi, O importanta descoperire arheologica...., p. 70-79; P. Diaconu, Despre data patimirii lui Zotikos, Attalos, Kamasis si Philippos, in "Studii si cerc. De ist. veche", 24 (1973), nr. 4, p. 633-641; P. Nasturel, Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure), in "Analecta Bollandiana", 91 (1973), 1-2, p. 5-8.

83. Pentru aceasta opinie: I. Barnea, ambele studii cit. supra: P.S. Nasturel, op. cit., supra; Pr. Prof. I Ramureanu, op. cit., supra, p. 470-471.

84. Ipoteza aceasta a fost sustinuta de: V.H. Baumann, ambele studii citate la n. 82 si P. Diaconu, op. cit., la nota 82.

Părintele Sofian Boghiu despre sfârşitul lumii, Antihrist şi masonerie

“- Ce atitudine ar trebui să avem fată de masonerie?

- Să ne facem datoria crestină până la capăt! Masoneria este o miscare universală care are mijloace de a te obliga să taci. Si întrucât nu se mai pot lua măsuri împotriva ei, nu avem altceva de făcut decât să ne păstrăm credinta si să-L mărturisim pe Dumnezeu până în ultima clipă a vietii noastre.
Căci va veni Antihrist si desigur că el va avea libertatea aceasta de a face fel de fel de minuni, de scamatorii ca să-i însele pe oameni. Multă lume va fi de acord cu el, încât majoritatea celor care vor lua măsuri împotriva acestei miscări vor fi suprimati. Vor rămâne mai departe doar cei care trăiesc pentru viata aceasta. Căci nu toti vor fi împotriva masoneriei, când va intra ea în actiune.

Asa încât eu nu mă pot lupta cu lumea ca să fie de acord cu mine. Eu îmi fac datoria de crestin. Că toată lumea stie cum să facă un bine, dar nu-i convine totdeauna acest lucru pentru că asta obligă la niste sacrificii, iar omul este dispus să rezolve cât mai simplu problemele vietii. Dacă masoneria îti va da un număr cu care vei putea cumpăra orice, vei putea să mănânci, vei putea să te îmbraci, să petreci, să călătoresti unde vrei, foarte multă lume va fi de acord: “Gata, dragă, multumesc!”

Atunci lumea va fi împărtită: fiecare îsi va alege ceea ce-l va interesa. Cei care vor alege să sufere orice numai să fie alături de Hristos vor fi o turmă mică, asa cum spune Scriptura. Este un cuvânt în Evanghelie în care Mântuitorul se întreabă dacă va mai fi credintă pe pământ…

- “Când va veni Fiul Omului, va mai găsi credintă pe pământ?”

- Da, da… Toate aceste probleme vor fi, dar mântuirea, credinta si atasamentul fată de Mântuitorul vor rămâne la alegerea fiecăruia.

- După 1990 au apărut în limba română două cărti scrise de monahi atoniti: ‘‘La apusul libertătii” si ‘‘Apocalipsa 13“. În esentă în ele se sustine că toate aceste procese de creare a Noii Ordini Mondiale sunt de fapt semnele evidente ale instalării treptate a unei dictaturi globale; iar această dictatură va culmina în cele din urmă cu întronarea Antihristului. Cei doi monahi atoniti ne atentionează pe baza unor argumente în general pertinente că lucrurile evoluează spre un control deplin al întregii populatii prin tehnicile moderne si sofisticate retele de supraveghere. Adică ne îndreptăm spre cea mai cumplită si subtilă înrobire a oamenilor care a existat până acum în istorie. Vi se par exagerate asemenea afirmatii?

- Nu! Nu mi se par exagerate!

Omenirea, prin felul cum gândeste si se comportă astăzi, merge către un sfârsit. Dezordinea care există acum în lume Îl supără pe Bunul Dumnezeu. Mă gândesc în primul rând la necredinta, la lepădarea de Dumnezeu în care ne aflăm, ca si la faptele noastre, păcatele noastre înnoite, păcate pe care Biblia le condamnă total si pe care Guvernul le aprobă.

Facem ceea ce nu-I place, sunt sigur că nu-I place lui Dumnezeu. De pildă, să-i spun pe nume unui păcat care acum este foarte întins (si protejat de legi) în mai multe tări: homosexualitatea. Am amintit înainte de cele două cetăti din Vechiul Testament unde acest groaznic păcat era la mare cinste; au fost arse, nu a mai rămas nimic din ele. De aceea, gândindu-mă si la un asemenea fapt istoric, cred că lumea se îndreaptă către acest sfârsit, poate inevitabil.

S-ar mai putea amâna sfârsitul dacă ar începe o mare pocăintă si îndreptare, ceea ce însă este mai greu, nu se vede asa ceva.

Eu nu cunosc prea bine toate dedesubturile politice, dar fără îndoială că în lumea de acum, care merge pe calea cea largă a plăcerilor si a patimilor, trebuie să existe cineva, un fel de conducător, care îi antrenează pe oameni la această grabă spre autodistrugere. Există institutii care nu spun pe fată că politica lor este distrugerea umanitătii, fiindcă atunci nu ar mai asculta nimeni de ele. Aceste institutii conduc popoarele către dezastru, dar spun că le conduc spre libertate (o libertate asa cum o înteleg unii oameni, nu asa cum este ea în realitate).

Încă o dată spun: lumea s-ar putea reînviora dacă am face un efort să ne pară rău cu adevărat pentru păcatele noastre; dacă ne-am pocăi cu totii, de la rege până la ultima slugă, asa cum s-a întâmplat cu cetatea Ninive din Vechiul Testament.

- Sunt si alte semne care să arate că vremurile de astăzi ar putea fi cele de pe urmă?

- Nu mai este nevoie de alte semne din moment ce există în zilele noastre acest mars către rău. De aceea cred că au dreptate cei care au scris cărtile despre care ati întrebat.

- Cu alte ocazii, la aceleasi întrebări ati dat niste răspunsuri mai rezervate…

- Între timp s-au schimbat mai multe lucruri.

Eu cred că, cu cât vom înainta spre sfârsitul lumii, cu atât Dumnezeu va interveni mai mult în partea aceasta, unde vor rămâne putini cu El. La început or să fie multi habotnici si multi tineri care se vor apropia de El, dar până la urmă vor rămâne foarte putini de partea Domnului Hristos. Cei care vor rămâne crestini până la capăt vor fi putini, dar vor fi mai hotărâti si mai statornici în credintă. Va fi multă dispută, multă îndoială, multă nesigurantă si lepădare de Dumnezeu. Multi vor da toate pentru una, adică vor renunta la averi, la masini pentru a-si păstra credinta. Ei nu vor mai avea decât atât cât le va trebui ca să supravietuiască, ca să nu moară de foame; iar altii vor trăi în huzur. Crestinii vor fi scormoniti, iscoditi, ca să se stie totul despre ei. O să fie multă intimidare si multă frică, dar în rândurile celor care-L vor mărturisi pe Hristos până la sfârsit va fi si optimism si mult curaj“.

(Arhimandrit Sofian Boghiu, Smerenia si dragostea, însusirile trăirii ortodoxe, Editura Fundatia Traditia Românească, Bucuresti, 2002).

Sfinte moaşte din Lekfada - Itaca (Grecia), la Parohia "Dobroteasa"

In perioada 2 - 4 iunie 2010, la Parohia "Dobroteasa" din Protoieria III Capitala, credinciosii bucuresteni se vor putea inchina la moastele Sfantului Ioachim Vatopedinul (sec. XVIII-XIX), Sfantului Ioan Gura de Aur, Sfantului Ioan Botezatorul si Sfantului Lazar cel inviat din morti.

Aceste sfinte moaste au fost aduse de o delegatie din Grecia, cu binecuvantarea Mitropolitului Teofil din Lekfada - Itaca, delegatia fiind condusa de parintele Teodosie Dendrinos. Impreuna cu parintele Teodosie au mai venit: parintele Arhimandrit Fotie Gavrielatos din Kefalonia, parintele Teodosie Vlismas - staretul manastirii Katharon din Itaca, parintele Vicentiu Curelaru din Tesalonic si un grup de credinciosi din Itaca.

Sfantul Ioachim Vatopedinul, mai putin cunoscut in Romania, este mare tamaduitor si inainte-vazator.

Cu aceasta ocazie, in Biserica "Dobroteasa" cu hramurile "Buna Vestire", "Sf. Cuv. Paraschiva" si "Sf. Mc. Filofteia", incepand de astazi, de la orele 14.00, credinciosii bucuresteni se pot inchina la sfintele moaste. In aceasta perioada, biserica, va fi deschisa permanent si se vor savarsi slujbe religioase impreuna cu preotii greci.

Program slujbe

Joi, ora 17.00, Vecernie si Paraclisul Sfantului Cuvios Ioachim din Itaca.

Vineri, incepand cu ora 8.00, Utrenia si Sfanta Liturghie.

http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/sfinte-moaste-lekfada-itaca-grecia-parohia-dobroteasa-119568.html

România, sat fără câini! Ungurii împotriva României - Partidul Civic Maghiar organizează vineri, 4 iunie, o comemorare a "Dictatului de la Trianon"!

Partidul Civic Maghiar, filiala Covasna, a anuntat prin vocea consilierului local Gazda Zoltan ca va organiza, in Sfantu Gheorghe, in data de 4 iunie 2010 o actiune de comemorare a Tratatului de la Trianon, semnat la data de 4 iunie 1920 la Versailles, tratat care a marcat sfarsitul Imperiului Austro-Ungar.

Vineri, clopotele bisericilor maghiare din Sfantu Gheorghe vor bate la unison timp de zece minute dupa care se vor rosti discursuri despre "Dictatul de la Trianon" si viitorul natiunii maghiare. Zoltan a confirmat faptul ca la manifestari au fost invitati si membrii UDMR dar si cei ai organizatiilor extremiste si paramilitare maghiare, ca Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM) si Asociatia Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI).



Update: http://www.amosnews.ro/Bogdan_Diaconu_Anuntam_SRI_ca_la_Sfantu_Gheorghe_se_deplange_public_si_oficial_revenirea_Transilvaniei_la_Romania_-29-43240



Sursa:

http://tanasadan.blogspot.com/

AFR: SEXUALIZAREA COPIILOR – SEMNE ŞI PREVENIRE

Pe 1 iunie comunitatea internationala a sarbatorit Ziua Internationala a Copilului. Copiii de astazi insa sunt expusi unui fenomen murdar la care noi, generatia adulta, nu am fost expusi – sexualizarea. Sexualizarea copiilor este un fenomen si o realitate globala, una din marile nenorociri ale acestui inceput de mileniu. Se desfasoara sub ochii nostri, zilnic, si sub forme multiple. Unii dintre noi sunt constienti de acest fenomen iar altii nu. Uneori se manifesta mai pronuntat dar de cele mai multe ori subtil. Sexualizarea copiilor are ca obiectiv indoctrinarea lor intr-o varianta nesanatoasa a sexualitatii. Se porneste de la premiza ca identitatea sexuala cu care ne nastem nu este un dat biologic ci un aspect uman maleabil, care se formeaza si se maturizeaza sub infleunta factorilor externi, de exemplu educatia, moravurile, sau imitarea adultilor ca modele de comportament sexual. In alte cuvinte, se promoveaza ideea ca masculinitatea si femininitatea nu sunt aspecte biologice ale fiintei umane ci comportamente acaparate pe parcursul vietii sub influenta factorilor de mediu. Doctrinele acestea sunt in voga in diferite societati occidentale si fac parte din curicula scolara. S-au transformat intr-o ideologie sexuala a societatii seculare care este promovata atit la nivel national cit si international. Se manifesta in rezolutiile emise de Consiliul Europei, Parlamentul European, si de Natiunile Unite. Este promovata prin programele de educatie sexuala (“comprehensive sexuality education”). Redam aici citeva exemple recente.

In ianuarie 2010 Federatia Internationala de Planificare Familiala (International Planned Parenthood Federation) e emis un raport in care cere societatii civile, guvernelor lumii si chiar institutiilor religioase sa puna la dispozitia copiilor, incepind de la virsta de 10 ani, o educatie sexuala de ansamblu (comprehensive). Raportul afirma ca “adolescentii au dreptul sa fie informati din plin privind sexualitatea si sa aibe acces la contraceptive si alte servicii similare.” Raportul defineste adolescentii ca “fiinte sexuale” cu dreptul de a fi informati ca “sexualitatea poate fi o forta pozitiva spre schimbare si dezvoltare, o sursa de placere, intruchiparea drepturilor omului si expresivitatea identitatii personale.” In felul acesta educatia sexuala e desemnata sa incurajeze in adolescenti “autostima, luarea de decizii responsabile, si dezvoltarea unei vieti sexuale satisfacatoare si plina de placere.” In plus, se recomanda ca educatia sexuala sa fie folosita ca instrument pentru schimbarea “rolurilor sexuale traditionale.” Raportul deasemena cere ca adolescentilor sa li se acorde acces liber la servicii sexuale si educatie sexuala, prima vizata aici fiind abolirea consimtamintului parental pentru distribuirea contraceptivelor la copii. In plus, raportul ataca direct religia si grupurile religioase pentru ca accentueaza abstinenta. Ele sunt vazute ca obstacolul principal care neaga adolescentilor “aspectele pozitive si placute ale relatiilor sexuale.”

Tot la nivel de ONU, in toamna anului trecut UNESCO a publicat un raport intitulat International Guidelines on Sexual Education (Ghid International de Educatie Sexuala) in care afirma existenta unui “drept la sex,” si ca acest “drept” apartine si copiilor. Dreptul la sexualitate include dreptul de a primi instructiuni referitoare la placerea sexuala si experimentarea cu diferite variante de sexualitate, inclusiv homosexualitatea. Ghidul cere ca incepind de la 5 ani copiii sa fie invatati ca sexualitatea alternativa (adica homosexualitatea) nu este daunatoare, si ca cuplurile unisex pot creste un copil la fel de bine ca si un cuplu heterosexual. Incepind de la 9 ani copiii trebuie educati in folosirea prezervativelor. Se recomanda deasemenea ca de la virta de 12 copiii sa fie invatati ca “atit barbatii cit si femeile pot da sau primi placere sexuala cu un partener de acelasi sex sau de sex opus.” Iar de la 15 ani copiii trebuie invatati ca “au dreptul la avort.”

ONU promoveaza aceasta ideologia sexuala la nivel mondial prin programele pentru tineret pe care le finanteaza si prin conferintele internationale pe care le organizeaza. La inceputul anului a tinut o conferinta internationala pentru tineret pe aceasta tema la Addis Abeba (Ethiopia), iar in vara sunt programate conferinte internationale similare, tot pentru tineri si lideri de tineret, in Mexico City si Tunisia. Programele din aceasta vara sunt promovate in cadrul Anului International al Tineretului (International Year of Youth). Comentatorii care au studiat documentele oficiale ale conferintelor afirma ca ele sunt desemnate sa promoveze o ideologie sexuala uniforma la nivel international, centralizata in jurul notiunilor de “informatii, educatie, bunuri si servicii sexuale si reproductive” pentru adolescenti. Accesul la aceste conferinte insa se va face doar prin invitatii oficiale si participarea va fi restrinsa doar la organizatiile si personalitatile care imbratisaza aceste notiuni si doctrine sexuale. http://www.c-fam.org/publications/id.1635/pub_detail.asp

Din nefericire, impactul acestei politici globale deja se face simtit in unele parti ale lumii unde sexualizarea copiilor si a adolescentilor e un fenomen deja vizibil. In ianuarie Agentia Chineza de Stiri a publicat recenzia unei carti, aparuta in limba chineza, cu un titlu cu totul socant “Save the Boys: How China Is Emasculating its Young Men.” (2009) (“Salvati Baietii: Cum China Isi Emasculeaza Tinerii”) Tema principala a cartii este ca baietii chinezi se feminizeaza sub influenta culturii pop tot mai predominante in China si al unui sistem educativ care inhibita dezvoltarea masculinitatii la baieti. Un alt factor este lipsa tatalui din camin sau influenta exagerata in viata baietilor a mamelor lor. La asta se adauga si reclamele si programele de televiziune care promoveaza imaginea baietilor ca fiind slabi si nesiguri pe ei, iar pe fete ca fiind agresive si confidente. Tailanda si ea se afla intr-o situatie similara. www.cnngo.com/shanghai/none/save-boys-637264

Prin coincidenta, tocmai cind ne pregateam sa finalizam editia AFR online de astazi, am primit la redactie nota alaturata de la o organizatie profamilie din Filipine. Are de a face exact cu subiectul nostru de astazi - sexualizarea copiilor prin educatia sexuala. Redam paragraful relevant:

Sent: Wednesday, June 02, 2010 6:26 PM

Subject: Parents' Rights

“Hi, from the Philippines, where the Education Secretary has recently announced her policy for mandatory public child sex education when school opens here in two weeks, a move that has been seconded by the Secretary of Health to start the programme in Kindergarten! The Health Secretary, a lady Physician, is also a primary advocate of free condom distribution, where condoms were given out in public by her department --with roses -- on the eve of Valentine's Day.”

In Europa, relativizarea sexualitatii face parte din agenda guvernul socialist spaniol care si el promoveaza o ideologie sexuala statista cu toate ca parintii se opun. Dupa cum am relatat cu saptamini in urma insa, in martie peste 300 de parinti spanioli au demarat in Curtea Europeana a Drepturilor Omului o actiune impotriva programului spaniol de indoctrinare sexuala.

Un caz contrariu si pozitiv este Republica Moldova unde pe 31 mai guvernul a anuntat ca, sub presiunea parintilor, a decis sa excluda din materialele scloare un program de “educatie sexuala” conceput si promovat de ONG-uri europene. http://actualitate.md/index.php?option=com_content&view=article&id=1088&catid=3&Itemid=5

Poate si Romania ajunge in situatia aceasta? Fara indoiala. Cum? In primul rind, prin importarea sau adoptarea in Romania a programelor de educatie sexuala creionate de ONG-urile internationale sau programele comunitare. Apoi prin promovarea unei ideologii sexuale statiste de tipul celei promovate de guvernul spaniol, si nu in ultimul rind prin neexercitarea drepturilor noastre parentale de a dispune in mod prioritar de educatia morala a copiilor nostri.

De ziua Sfântului său ocrotitor, Cuvinte vii ale Părintelui Justin Pârvu despre vremurile din urmă, despre Antihrist şi vânătorii de suflete.

înregistrare din august 2009